Preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a spus, joi, 31 iulie, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități, că abia anul viitor va fi definită amploarea corecției deficitului bugetar și că scumpirile vor afecta mai ales cetățenii cu venituri foarte modeste.
Principalele măsuri fiscale ce vor fi aplicate începând de vineri, 1 august, sunt majorarea TVA și a accizelor, precum și extinderea bazei de plătitori pentru contribuția la sănătate. Pentru pensionari se va introduce şi obligaţia de plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate de 10% veniturile din pensii pentru suma ce depăşeşte suma lunară de 3.000 de lei aferentă fiecărui drept de pensie.
De asemenea, Guvernul va încerca să identifice fonduri suplimentare la rectificarea bugetară de luna viitoare pentru a continua cât mai multe proiecte de investiţii locale prin programul Anghel Saligny.
Deficitul fiscal al României ar putea ajunge la 7,8% din PIB în 2025 şi 6,1 în 2026 dacă vor fi implementate integral toate cele trei pachete de măsuri anunţate de premierul Ilie Bolojan, cel puţin aşa evidenţiază ultimul raport al Agenţiei de rating Moody’s, care avertiza recent că orice deviere la planul asumat ar putea duce la o scădere a ratingului de ţară.
„Orice om lucid realiza că lucrurile nu mai puteau să continue aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani, cu un deficit care în 2024 a depăşit 9% din PIB. V-aş mai da, dumneavoastră şi ascultătorilor, un indiciu care este mai mult decât grăitor: în 5 mai s-a constituit o celulă de criză formată din conducerea Băncii Naţionale a României şi conducerea Ministerului de Finanţe care să permită bugetul României, statului român, să securizeze şi să asigurăre plata salariilor şi a pensiilor.
A fost un eveniment, nu este cunoscut de foarte multă lume, nu a fost mediatizat, dar care exprimă foarte bine situaţia bugetului public al României. Nu este uşor să explici cetăţenilor relaţia foarte tensionată cu finanţatorii externi, care nu porneşte de la capricii ale celor care finanţează deficitul bugetar, refinanţează datoria publică, ci pur şi simplu situaţia foarte ingrată a României în privinţa deficitului bugetar.
Noi nu avem o datorie publică încă copleşitoare, este mult sub media datoriei publice în Uniunea Europeană, însă deficitul este fără egal şi când spun fără egal, nu mă refer la peisajul economic al Uniunii Europene, este foarte mare în raport cu ce observăm în economia globală.
Avem dificultăţi foarte mari în a asigura finanţarea acestui deficit bugetar şi atunci când unii membrii ai Guvernului arătă cu degetul la Comisia Europeană, că sunt negocieri foarte dificile cu cei de la Bruxelles, eu zic că nu este suficient şi nici nu este cazul să fie blamată Comisia Europeană, pentru că starea finanţelor publice, starea bugetului public din România, îşi are originea în erori mari în politica macroeconomică şi acum nu avem ce să facem.
Există o logică a politicului care uneori poate să o ia, să deraieze foarte mult de la ceea ce indică raţionalitate. Am avut rundele de alegeri şi au fost erori în politica economică, sunt oameni care nu au înţeles cât de important este să se asigure cât de cât echilibrul în finanţele publice. S-a dat în stânga şi în dreapta şi ceea ce ai dat acum este foarte greu să iei şi această realitate este evidenţiată de istoria economică a lumii.
Trebuie să ai tăria, fiind la guvernare, să aperi bugetul public, să spui: nu putem să dăm mai mult, nu putem să oferim oamenilor mai mult decât… Chiar dacă ne dăm seama că adesea este nevoie să dai mai mult cetăţenilor, dar nu avem de unde”, a spus președintele Consiliului Fiscal, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.
„Balanţa externă a România este puternic dezechilibrată”
Totodată, președintele Consiliului Fiscal a spus că dincolo de faptul că deficitul bugetar al României este foarte mare, balanța externă a țării este puternic dezechilibrată, adică deficitul de cont curent – o balanţă a intrărilor şi ieşirilor de fonduri.
„Noi ne finanţăm masiv de pe piaţa externă şi dacă avem sincope în această finanţare, lucrurile pot să devină şi mai grave. Aşa cum am avut, sigur, analogia nu este poate cea mai bună, dar este la îndemână – 2009-2010, când pieţele internaţionale au îngheţat, nu numai pentru România, ci ironia situaţiei de atunci este că nu aveam o datorie publică foarte mare, era în jur de 12-13% din PIB, în timp ce acum s-a apropiat de 60% din PIB.
M-aţi întrebat de ce cei care au guvernat au făcut cum au făcut. Este vorba şi despre logica politicului pe care am evocat-o, este vorba şi despre incompetenţă. Şi acesta este un adevăr. Şi nu au înţeles ce înseamnă constrângerea externă, faptul că aceşti bani care ne vin de afară, nu reprezintă un flux în perpetuitate. Deci aşa ceva nu există. Nici apartenţa la Uniunea Europeană nu te poate ocroti suficient.
Este drept, fiind stat membru al Uniunii Europeane, România nu are cum să dea faliment şi nu va da faliment, dar suferinţele sunt foarte, foarte mari când ajungi la o limită, atunci când finanţarea nu poate să fie obţinută fără nişte condiţionalităţi foarte, foarte stricte, aşa cum s-a întâmplat şi în 2009-2010, vă aduceţi aminte.
A operat o troică Fondul Monetar, Banca Mondială, Uniunea Europeană şi a fost foarte greu pentru cetăţenii români. Există în vorba populară, cum să spunem, unde nu e capul, e vai de picioare. Capul, nu al cetăţenilor, nu mă refer la cetăţeni, capul celor care au condus România în anii din urmă”, a mai spus Daniel Dăianu.
„Este un mare semn de întrebare ce se va întâmpla cu dorita diminuare a unor cheltuieli publice”
În plus, președintele Consiliului Fiscal a spus că primul pachet de măsuri poate să îndrepte deficitul, să îndrepte către 8% din produsul intern brut, dar este un mare semn de întrebare ce se va întâmpla cu dorita diminuare a unor cheltuieli publice.
El a adăugat că execuția bugetară din acest an nu este îmbucurătoare, dar dacă nu s-ar lua măsurile anunțate, deficitul bugetar ar putea să fie aproape de cel de anul trecut, adică tot de aproximativ 9% din PIB.
„În acest an este şi foarte dificil să se realizeze o corecţie semnificativă a deficitului bugetar de la nouă către opt şi întrucât operează aceste măsuri numai pentru cinci luni. Anul viitor este, să spunem, anul care, este cel care va defini amploarea corecţiei deficitului bugetar şi este posibil, aşa cum aţi anunţat în debutul dialogului nostru, ca să ne ducem cu deficitul către 6% din produsul intern brut.
Adică la finele lui 2026 să ajungem la acel nivel, după care efortul de corecţie va continua, însă sperăm că sub auspicii mai favorabile.
Important este ca România să nu fie retrogradată, în privinţa riscului suveran. Să avem stabilitate, totuşi, politică. Nu întâmplător, în pofida, să spunem, gâlcevii între… Totuşi, coaliţia caută să rămână. România este judecată nu numai prin prisma unor indicatori economici. Este judecată şi situaţia politică a ţării, fiindcă întotdeauna când există dezordine politică, tensiuni foarte mari, mersul economiei este afectat”, a adăugat el.
„Scumpirile afectează mai ales cetățenii cu venituri foarte modeste, mici”
Președintele Consiliului Fiscal a mai spus că scumpirile ce se vor aplica începând de vineri, 1 august, vor fi evidente, iar cei mai afectați vor fi cetățenii cu venituri foarte modeste, mici.
„Suntem într-o situaţie, într-adevăr, aproape fără ieşire. Nu puteau fi evitate măsuri dureroase. În anii următori nu ştiu ce se va întâmpla. Eu sunt adept al impozitării progresive, care mi se pare mult mai corectă, din punct de vedere social, politic, etic şi chiar ar aduce venituri la bugetul public. Însă reclamă ca în societatea românească să domine mai puţin ideologia, ipocrizia, cinismul, solidaritatea înţeleasă foarte strâmb.
Deci va trebui să corectăm multe în societatea românească, aşa cum şi reforma statului vedem toţi cât de dificilă e, pentru ea nu se face prin intermediul unor decrete şi hotărâri în Guvern. Ai nevoie şi de legi, de acte normative care să facă posibilă o reformă a statului, astfel încât să nu fie dezavuat ceea ce numim statul de drept”, a mai spus Daniel Dăianu.
Consiliul Fiscal este un organism guvernamental din România creat în vara anului 2010, care are rolul de a consilia autorităţile în vederea asigurării unui buget sănătos.
Sursa: Newsinn
