Uniunea Europeană a impus tarife de aproape 40% pentru importul de automobile electrice din China, la care au fost adăugate și alte mărfuri. Ministrul german al Economiei susține că această decizie nu este o pedeapsă pentru chinezi.

Tarifele propuse de Uniunea Europeană asupra mărfurilor chineze nu sunt ”o pedeapsă”, a declarat ministrul german al Economiei, Robert Habeck, oficialilor chinezi, sâmbătă, la Beijing, transmite Reuters.

Vizita lui Habeck în China este prima a unui înalt oficial european de când Bruxelles-ul a propus taxe mari la importurile de vehicule electrice (EV) produse din China, pentru a combate ceea ce UE consideră subvenţii excesive.

China a avertizat vineri, înainte de sosirea acestuia, că escaladarea fricţiunilor cu UE cu privire la vehiculele electrice ar putea declanşa un război comercial.

Ţări precum SUA, Brazilia şi Turcia au folosit tarife punitive, dar nu UE, a spus ministrul Economiei.

”Europa face lucrurile diferit”

Habeck a spus că, timp de nouă luni, Comisia Europeană a examinat în detaliu dacă companiile chineze au beneficiat în mod nedrept de subvenţii. Orice măsură de taxă compensatorie care rezultă din investigaţia UE ”nu este o pedeapsă”, a spus el, adăugând că astfel de măsuri au fost menite să compenseze avantajele acordate companiilor chineze de către Beijing.

”Ar trebui atinse standarde comune, egale pentru accesul pe piaţă”, a spus Habeck.

Întâlnindu-se cu Zheng Shanjie, preşedintele Comisiei Naţionale pentru Dezvoltare şi Reformă din China, Habeck a spus că tarifele propuse de UE sunt menite să asigure condiţiile egale cu China.

Zheng a răspuns: ”Vom face totul pentru a proteja companiile chineze”.

Tarifele de import propuse de UE pentru vehiculele electrice produse din China ar dăuna ambelor părţi, a adăugat Zheng.

El i-a spus lui Habeck că speră ca Germania să dea dovadă de leadership în cadrul UE şi ”să facă ceea ce trebuie”.

El a negat, de asemenea, acuzaţiile de subvenţii neloiale, declarând că dezvoltarea noii industriei energetice a Chinei a fost rezultatul unor avantaje cuprinzătoare în lanţuri tehnologice, de piaţă şi de industrie, stimulate de o concurenţă acerbă.

Dezvoltarea industriei ”este rezultatul concurenţei, mai degrabă decât al subvenţiilor, cu atât mai puţin al concurenţei neloiale”, a spus Zheng în timpul întâlnirii.

Tarifele provizorii ale UE urmează să se aplice de pe 4 iulie, investigaţia urmând să continue până pe 2 noiembrie, când ar putea fi impuse tarife definitive, de obicei pentru cinci ani.

Habeck le-a spus oficialilor chinezi că concluziile raportului UE ar trebui discutate.

”Este important acum să profităm în mod serios de oportunitatea oferită de raport şi să vorbim sau să negociem”, a spus Habeck.

După întâlnirea sa cu Zheng, Habeck a vorbit cu ministrul chinez al Comerţului Wang Wentao, care a spus că va discuta despre tarife cu comisarul UE Valdis Dombrovskis, sâmbătă seara, prin videoconferinţă.

DIALOGUL PENTRU CLIMĂ

Deşi tensiunile comerciale au fost un subiect cheie de discutat, scopul întâlnirii a fost aprofundarea cooperării dintre ambele naţiuni industrializate pentru tranziţia verde. Aceasta a fost prima sesiune plenară a dialogului privind schimbările climatice şi transformare după ce Germania şi China au semnat un memorandum de înţelegere în iunie anul trecut, pentru cooperarea în domeniul schimbărilor climatice şi al tranziţiei ecologice.

Ţările au recunoscut că au o responsabilitate specială de a preveni încălzirea globală cu 1,5 grade Celsius (2,7 Fahrenheit) peste temperaturile preindustriale, un nivel considerat de oamenii de ştiinţă ca fiind crucial pentru prevenirea celor mai grave consecinţe.

China a instalat aproape 350 de gigawaţi (GW) de capacitate regenerabilă nouă în 2023, mai mult de jumătate din totalul global, iar dacă a doua cea mai mare economie a lumii îşi menţine acest ritm, probabil că îşi va depăşi obiectivul pentru 2030 în acest an, arată un raport publicat în iunie de Agenţia Internaţională pentru Energie (IEA).

În timp ce Habeck a lăudat extinderea energiei regenerabile în China, el a remarcat că este important să nu ne uităm doar la extinderea surselor regenerabile, ci şi la emisiile generale de CO2. Cărbunele a reprezentat încă aproape 60% din sursa de energie electrică a Chinei în 2023.

”China are un mix energetic pe bază de cărbune”, a spus Zheng.

China, India şi Indonezia sunt responsabile pentru aproape 75% din totalul de cărbune ars la nivel global, deoarece guvernele tind să acorde prioritate securităţii, disponibilităţii şi costurilor energetice faţă de cantitatea de emisii de carbon.

Zheng a spus că China construieşte centrale electrice pe cărbune ca măsură de securitate.

”Încă cred că extinderea enormă a energiei pe bază de cărbune se poate face diferit dacă se ia în considerare implicarea surselor regenerabile în sistem”, a răspuns Habeck.

Articolul precedentProbleme, doar la particular. La stat, angajările sunt în plin avânt
Articolul următorDatoria publică guvernamentală se apropie de 52% din PIB