România se confruntă cu un paradox energetic care contrazice discursurile oficiale despre „independență energetică” și „hub regional”. O analiză realizată de expertul în energie Dumitru Chisăliță arată că, în primele patru luni ale anului, țara exportă mai multă energie electrică, dar devine simultan tot mai dependentă de importurile de combustibili.
Analiza lui Chisăliță, publicată de Asociația Energia Inteligentă, pornește de la datele oficiale privind structura producției și consumului de energie în România, în primele luni ale anului.
Astfel, potrivit datelor INS, România:
produce mai puține resurse energetice,
importă cu 47% mai multe gaze naturale,
importă cu 36,7% mai multe produse petroliere,
consumă mai puțină energie electrică și exportă surplusul de regenerabile la prețuri reduse.
România traversează unul dintre cele mai mari paradoxuri energetice din ultimii ani. Deși exporturile de energie electrică au crescut cu aproape 16%, iar producția internă de electricitate a urcat cu 7%, țara devine tot mai vulnerabilă și mai dependentă de resursele din afară.
Expertul Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, este de părere că aceste cifre, și mai ales dinamica lor, indică faptul că, în spatele discursurilor despre „România hub energetic” și „independență energetică”, realitatea este îngrijorătoare: resursele de energie primară au scăzut cu 3,3%, iar producția internă este în declin.
În același timp, România importă cu 46,8% mai multe gaze naturale, cu 36,7% mai multe produse petroliere și cu 24% mai mult cărbune.
Rezultatul este că România exportă curent ieftin, dar cumpără combustibili scumpi, ceea ce accentuează vulnerabilitățile structurale.
