Emiratele Arabe Unite, Irak, Qatar și Kuweit apelează la rute și manevre discrete în Strâmtoarea Ormuz, transportând țițeiul cu nave-cisternă dedicate pentru a-l transfera direct pe alte nave în Golful Oman. Schema de transbordare permite menținerea fluxului global de petrol și ocolirea riscurilor din una dintre cele mai fierbinți zone geopolitice ale lumii.
În ciuda tensiunilor militare și a atacurilor repetate ordonate de Teheran asupra flotelor comerciale, marile națiuni energetice din Golful Persic pun în aplicare o strategie clandestină pentru a menține livrările globale de țiței. Potrivit datelor furnizate de Bloomberg, o rețea complexă de navete maritime transportă petrolul prin punctul critic al Strâmtorii Ormuz, transferându-l ulterior pe nave de mare capacitate direct în apele Golfului Oman.
Această tactică de transbordare de la navă la navă (ship-to-ship) a prevenit un șoc de aprovizionare masiv pe piețele internaționale de la izbucnirea conflictului cu Iranul.
Cifrele reale ale tranzitului: Peste estimările inițiale ale pieței
Deși evaluările analiștilor indicau un volum de circa 4 milioane de barili pe zi, sursele din industrie confirmă că cantitățile reale trecute prin strâmtoare sunt considerabil mai mari.
Volumul pre-război: Aproximativ 20 de milioane de barili de țiței tranzitau zilnic Strâmtoarea Ormuz (20% din consumul mondial).
Tranzitul actual: Oficialii americani indică un flux recent de aproape 9 milioane de barili pe zi — reprezentând aproximativ jumătate din capacitatea dinaintea conflictului.
Strategii combinate: Efectele economice ale războiului au fost atenuate prin utilizarea conductelor alternative, deblocarea rezervelor strategice și reducerea cererii globale.
Flotilă „fantomă” în largul Omanului: Ce arată datele din satelit
Punctul central al acestor operațiuni se află chiar la ieșirea din strâmtoare. Imaginile captate de satelitul european Sentinel-1 relevă o aglomerare spectaculoasă de nave în apele Omanului:
150 de nave comerciale și superpetroliere staționează în prezent în regiune, comparativ cu doar 40 înregistrate la începutul anului.
Petrolierele navigate prin zonă își opresc transponderele de localizare (AIS) pentru a nu fi detectate în timpul traversării orizontului de risc.
Producătorii majori, precum gigantul Adnoc (Emiratele Arabe Unite), continuă livrările în ciuda riscurilor de securitate crescute pentru echipaje. Compania a vândut deja peste 135 de milioane de barili de țiței brut în timpul ultimei perioade de criză.
Escaladarea invizibilă: Incidente neraportate și mișcarea Arabiei Saudite
Traficul prin strâmtoare este marcat de o confruntare tacită mult mai intensă decât cea reflectată în rapoartele publice. Sursele navale indică existența unor atacuri suplimentare împotriva vaselor comerciale, precum și intervenții ale forțelor navale occidentale împotriva ambarcațiunilor de urmărire iranience.
În acest context, Arabia Saudită a început să își reactiveze infrastructura de export din Golful Persic, precum terminalul Ras Tanura. Riscurile crescute pe ruta alternativă din Marea Roșie, cauzate de atacurile rebelilor Houthi, au determinat compania națională Bahri să poziționeze 16 superpetroliere în largul Omanului, pregătite să preia o încărcătură totală de până la 38 de milioane de barili.
