Scăderea critică a debitului Dunării a determinat Ministerul Energiei să activeze un mecanism de alertă timpurie către Comisia Europeană. Seceta extremă pune în pericol răcirea reactoarelor de la Cernavodă și creează riscuri majore pentru stabilitatea sistemului energetic.
România se confruntă cu o criză energetică și hidrologică fără precedent. Pe fondul unui val prelungit de caniculă și al unei secete severe, Ministerul Energiei a notificat oficial Comisia Europeană și statele membre UE, emițând o alertă timpurie privind riscurile majore care amenință Sistemul Electroenergetic Național (SEN).
Oprirea Unității 1 și pericolul iminent pentru Unitatea 2 de la Cernavodă
Scăderea dramatică a debitului Dunării a afectat deja capacitatea de producție a Centralei Nuclearoelectrice (CNE) Cernavodă. Din cauza condițiilor hidrologice nefavorabile, Unitatea 1 a fost deconectată de la rețea încă din data de 28 iulie 2026.
În prezent, cota scăzută a fluviului pune în pericol și funcționarea Unității 2. Debitul apei a ajuns periculos de aproape de pragul minim de siguranță necesar pentru exploatarea pompelor de răcire ale reactoarelor. Conform procedurilor de securitate nucleară, dacă nivelul apei coboară sub pragul critic, și al doilea reactor va trebui oprit complet.
Estimările oferite de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) arată o perspectivă sumbră pentru luna august:
Canicula extremă duce consumul național de energie la un vârf de 8.000 MW
Criza de producție coincide cu o explozie a cererii de energie electrică la nivel național, cauzată de temperaturile extreme. Valul de căldură a determinat Administrația Națională de Meteorologie (ANM) să emită avertizări succesive de Cod Roșu și nopți tropicale.
Consumul energetic al țării a suferit o creștere masivă:
Această combinație de factori — cerere maximă la nivel național și reducere masivă a capacității de producție nucleară — pune o presiune uriașă pe rețeaua națională de transport a energiei.
Cadrul legal: Ce presupune alerta timpurie transmisă la Bruxelles
Pentru a gestiona situația de risc, Ministerul Energiei a activat mecanismele europene prevăzute în Planul de pregătire pentru riscuri în domeniul energiei electrice (aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 582/2026).
Notificarea transmisă pe 7 august către Comisia Europeană s-a făcut în temeiul articolului 14 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/941.
Starea măsurilor de urgență. Până în prezent, alerta timpurie nu a generat un impact negativ direct asupra pieței interne de energie electrică. Starea de alertă va rămâne în vigoare cel puțin până la data de 15 august 2026, depinzând de evoluția condițiilor meteorologice și de refacerea debitului Dunării la un nivel care să garanteze funcționarea în siguranță a Centralei de la Cernavodă.
