FMI avertizează asupra datoriei globale: Guvernele trebuie să-și refacă spațiul fiscal

FMI: Creșterea economică nu mai poate acoperi dezechilibrele fiscale

Într-un discurs susținut la Singapore, înaintea reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale, Kristalina Georgieva a transmis că perioada dobânzilor reduse și a creșterii economice suficient de rapide pentru a limita presiunea datoriei publice s-a încheiat.

Potrivit șefei FMI, guvernele nu se mai pot baza exclusiv pe accelerarea economiei pentru a-și corecta dezechilibrele bugetare. Statele cu datorii ridicate au nevoie de planuri credibile de consolidare fiscală pe termen mediu.

„Factorii de decizie nu se mai pot baza doar pe rate de creștere mai mari pentru a rezolva problemele fiscale”, a afirmat Georgieva.

Datoria publică globală se îndreaptă spre 100% din PIB

FMI estimează că datoria publică mondială ar putea depăși 100% din PIB înainte de 2030. Georgieva a atras atenția în special asupra economiilor dezvoltate, unde nivelurile ridicate ale datoriei limitează capacitatea guvernelor de a reacționa la viitoare șocuri economice.

În acest context, refacerea „spațiului fiscal” devine o prioritate pentru autorități.

Problema este amplificată de costurile tot mai ridicate ale finanțării. Randamentele obligațiunilor de stat pe 10 ani din SUA, Germania și Japonia au ajuns la niveluri care nu au mai fost atinse de ani de zile, ceea ce pune presiune suplimentară asupra bugetelor naționale.

Politica monetară ar putea rămâne restrictivă

Georgieva consideră că recentele majorări de dobândă efectuate de Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană și Banca Japoniei au fost justificate în contextul presiunilor inflaționiste.

Șefa FMI a sugerat că, în mai multe economii, politica monetară ar putea necesita o orientare prudentă, dar mai restrictivă.

O perioadă mai lungă de dobânzi ridicate înseamnă însă costuri mai mari pentru finanțarea datoriei publice și private, cu potențiale efecte asupra investițiilor și consumului.

Energia scumpă complică perspectivele economice

Economia mondială se confruntă simultan cu presiuni provenite din sectorul energetic și cu un val de investiții în inteligența artificială.

Potrivit Georgievei, conflictul din Iran a generat un șoc negativ de ofertă pe piața energiei, în timp ce dezvoltarea accelerată a IA stimulează cererea și investițiile.

Prețul petrolului se menține în jurul valorii de 100 de dolari pe baril, peste estimarea de 89 de dolari făcută de FMI în luna iulie.

Fondul estima atunci o creștere economică globală de 3% în 2026 și de 3,4% în 2027. Georgieva avertizează însă că efectele energiei scumpe ar putea persista chiar și după încheierea conflictului.

Inteligența artificială poate aduce un impuls important economiei

În paralel cu riscurile energetice și fiscale, inteligența artificială reprezintă una dintre principalele oportunități pentru economia mondială.

Estimările FMI indică posibilitatea ca utilizarea eficientă a IA să majoreze creșterea economică globală cu până la 0,5 puncte procentuale pe an.

Pe parcursul unui deceniu, efectul cumulat ar putea fi echivalent cu adăugarea unei economii de dimensiunea ASEAN la economia mondială, potrivit Georgievei.

Investițiile în IA vin însă cu riscuri pentru piețe

Boom-ul investițional din sectorul inteligenței artificiale poate deveni însă o vulnerabilitate dacă așteptările investitorilor nu sunt confirmate.

Georgieva consideră că amploarea investițiilor în IA, raportată la dimensiunea economiei, ar putea depăși precedentele valuri investiționale majore din infrastructură.

O corecție puternică a evaluărilor companiilor din domeniu ar putea avea efecte asupra piețelor financiare și asupra economiei reale.

În plus, FMI atrage atenția asupra unor riscuri precum pierderea locurilor de muncă, atacurile cibernetice și posibilitatea dezvoltării unor sisteme IA dificil de controlat.

Presiune tot mai mare asupra politicilor economice

Mesajul transmis de FMI vine într-un moment în care marja de manevră a guvernelor este tot mai redusă. Datoria publică ridicată, costurile de finanțare, energia scumpă și incertitudinile asociate tranziției tehnologice pun presiune simultană asupra politicilor fiscale și monetare.

FMI urmează să publice noile sale prognoze privind economia mondială la reuniunile de săptămâna viitoare. Actualizarea estimărilor va oferi o imagine mai clară asupra impactului pe care datoriile, energia și investițiile în inteligența artificială îl pot avea asupra creșterii economice globale.