România a intrat într-o nouă etapă a tranziției către mobilitatea electrică: rețeaua publică de încărcare a depășit 10.000 de puncte, după o creștere de peste șase ori în ultimii cinci ani. Investițiile au avansat chiar mai repede decât numărul mașinilor electrice, însă cererea nu a ajuns încă la nivelul care să susțină infrastructura construită. În medie, punctele de încărcare sunt utilizate doar aproximativ 5% din timp.
Infrastructura a crescut mult mai repede decât piața auto electrică
Potrivit unui studiu realizat de Roland Berger, dezvoltarea rețelei de încărcare din România a accelerat puternic în ultimii ani. Din 2023, ritmul de extindere a infrastructurii a fost de aproximativ 1,4 ori mai rapid decât creșterea parcului de vehicule electrice.
Această evoluție schimbă una dintre problemele care au frânat în trecut adopția automobilelor electrice. Dacă lipsa stațiilor era considerată un obstacol important pentru șoferii care luau în calcul achiziția unui astfel de vehicul, România dispune acum de o infrastructură publică mult mai extinsă.
Paradoxul este că rețeaua a ajuns să crească înaintea cererii.
România a accelerat investițiile în încărcarea ultrarapidă
Cea mai spectaculoasă dezvoltare s-a înregistrat în segmentul stațiilor ultrarapide, capabile să livreze cel puțin 150 kW.
În 2022, România avea doar 45 de astfel de puncte. În august 2026, numărul lor depășise 2.060, ceea ce arată dimensiunea investițiilor realizate într-un interval relativ scurt.
La acestea se adaugă 2.585 de puncte cu puteri cuprinse între 50 și 150 kW și alte 5.420 de puncte cu o putere mai mică de 50 kW.
Extinderea infrastructurii a fost susținută atât de capital privat, cât și de fonduri europene, prin programe precum PNRR, Fondul pentru Modernizare și Mecanismul pentru Interconectarea Europei.
Peste 10.000 de puncte, dar utilizate doar o mică parte din zi
În ciuda extinderii rapide, gradul de utilizare al stațiilor publice rămâne scăzut.
Conform datelor analizate de Roland Berger, un punct de încărcare este utilizat, în medie, aproximativ 72 de minute într-un interval de 24 de ore. Practic, stațiile sunt ocupate doar aproximativ 5% din timp și rămân disponibile, fără utilizatori, în restul intervalului.
Situația nu este explicată în primul rând prin încărcarea mașinilor acasă. Peste 60% dintre proprietarii de vehicule electrice din România nu au o stație de încărcare în proprietate.
Explicația principală este alta: numărul automobilelor electrice este încă redus în raport cu dimensiunea infrastructurii dezvoltate în ultimii ani.
România are aproximativ 13 vehicule electrificate pentru fiecare punct public de încărcare, în timp ce media europeană este de circa 14.
Cifrele arată că, din perspectiva raportului dintre infrastructură și numărul de vehicule, România nu se află într-o poziție nefavorabilă. Dimpotrivă, rețeaua actuală ar putea susține o creștere importantă a numărului de automobile electrice.
Provocarea pentru următorii ani va fi, însă, creșterea cererii suficient de mult pentru ca infrastructura existentă să fie utilizată mai intens.
Vânzările de mașini electrice au revenit pe creștere
Primele date din 2026 indică faptul că piața începe să se apropie treptat de infrastructura construită.
În primele opt luni ale anului au fost înmatriculate 7.067 de autoturisme complet electrice noi, cu peste 50% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025.
Ponderea automobilelor electrice în totalul înmatriculărilor de mașini noi a crescut, astfel, de la 4,9% la 8,2%.
Și piața second-hand a început să joace un rol tot mai important. Peste 4.100 de mașini electrice rulate au fost înmatriculate pentru prima dată în România în primele opt luni ale anului.
Aproximativ jumătate dintre automobilele electrice care intră pentru prima dată în evidențele României sunt acum vehicule second-hand.
Sub 1% din parcul auto este complet electric
În pofida ritmului de creștere din ultimii ani, tranziția este încă într-o etapă incipientă.
Mașinile complet electrice reprezintă mai puțin de 1% din parcul auto național. Prin urmare, România dispune deja de o infrastructură publică de încărcare capabilă să susțină o piață mult mai mare decât cea existentă în prezent.
De aici apare și unul dintre cele mai interesante paradoxuri ale tranziției energetice din transporturi: România a construit infrastructura înainte ca numărul utilizatorilor să ajungă la un nivel care să o exploateze la capacitate.
Pe măsură ce vânzările de automobile electrice vor crește, gradul de utilizare al celor peste 10.000 de puncte publice ar putea avansa la rândul său. Pentru operatorii infrastructurii, următoarea etapă nu mai este doar extinderea rețelei, ci transformarea acesteia într-o infrastructură utilizată intens și sustenabilă economic.
