Cristian Bușoi: Sistemul energetic este sub control, dar România operează la limita adecvanței. Ce urmează pentru prețul electricității

România importă energie, iar marja de siguranță este redusă

Potrivit lui Cristian Bușoi, România funcționează în această perioadă cu importuri de electricitate care ajung la aproximativ 3.400 MW, în timp ce capacitatea maximă de import se situează în jurul valorii de 4.000 MW.

Secretarul de stat consideră că această situație trebuie privită prin prisma adecvanței sistemului energetic, respectiv a capacității acestuia de a acoperi consumul în orice moment.

„Suntem la limită din punct de vedere al adecvanței”, a explicat Bușoi, subliniind însă că, în actualul context regional, România nu se află în situația de a impune restricții marilor consumatori industriali.

Funcționarea interconectată a pieței europene permite acoperirea necesarului prin importuri, însă nivelul acestora reduce spațiul de manevră al sistemului în cazul unor noi incidente sau al unei deteriorări rapide a condițiilor de piață.

Când ar putea reveni Cernavodă în sistem

Una dintre principalele necunoscute pentru piața de electricitate rămâne momentul revenirii centralei de la Cernavodă.

Cristian Bușoi spune că, potrivit estimărilor specialiștilor, repornirea ar putea avea loc spre finalul lunii octombrie. Nu există însă, în acest moment, o dată exactă care să poată fi anunțată public.

Decizia depinde de evoluția lucrărilor și de verificările tehnice necesare înainte de revenirea instalațiilor în exploatare.

„Nu putem să dăm o dată exactă, pentru că sunt foarte multe elemente tehnice”, a explicat oficialul Ministerului Energiei.

Importanța revenirii centralei este însă majoră pentru echilibrul pieței. Producția nucleară are un rol semnificativ în structura energetică a României, iar indisponibilitatea acesteia obligă sistemul să apeleze într-o măsură mai mare la alte surse și la importuri.

Fiecare zi de indisponibilitate poate pune presiune pe preț

Cristian Bușoi atrage atenția că prelungirea perioadei în care Cernavodă nu livrează producția obișnuită poate avea efecte asupra pieței.

„Fiecare zi în care Cernavodă rămâne oprită poate pune presiune pe preț”, a explicat secretarul de stat.

Mecanismul este unul direct: reducerea producției interne trebuie compensată prin alte surse, inclusiv prin importuri, într-un moment în care prețurile europene sunt, la rândul lor, influențate de evoluțiile de pe piața gazelor și de disponibilitatea producției din regiune.

Rezervele de energie trebuie administrate cu prudență

În paralel cu problema producției nucleare, autoritățile trebuie să gestioneze atent resursele disponibile pentru perioada următoare.

Bușoi spune că România trebuie să evite epuizarea prematură a rezervelor de gaze și să păstreze suficiente resurse pentru lunile de toamnă târzie și pentru sezonul rece.

În ceea ce privește energia electrică, autoritățile au la dispoziție mai multe instrumente, între care utilizarea grupurilor disponibile și a capacităților hidro, în funcție de evoluția consumului și de condițiile din sistem.

Reducerea consumului ar deveni o opțiune doar într-un scenariu în care apar simultan probleme semnificative în regiune, iar accesul la energie din import este afectat.

Piața europeană a gazelor adaugă un nou risc

O altă sursă de presiune este reprezentată de piața europeană a gazelor naturale.

Bușoi a făcut referire la evoluția prețului de pe hub-ul TTF și la nivelurile ridicate înregistrate pe piața europeană, inclusiv pe contractele futures. Situația este cu atât mai importantă cu cât nivelul stocurilor de gaze din Uniunea Europeană este sub cel din aceeași perioadă a anului precedent, diferența fiind relevantă în special în cazul Germaniei.

În plus, Europa concurează cu piețele asiatice pentru volumele de gaze naturale lichefiate, ceea ce poate amplifica presiunea asupra prețurilor în cazul unei cereri globale mai mari.

Pentru România, evoluțiile de pe piața europeană sunt dificil de izolat de piața internă.

România nu este imună la evoluțiile pieței europene

Potrivit lui Bușoi, prețul energiei pe piața internă este influențat de mecanismele regionale și europene. Piața pentru ziua următoare funcționează într-un cadru integrat, iar prețul final rezultă din interacțiunea unui număr foarte mare de producători, furnizori și consumatori.

În acest context, România nu poate controla în mod unilateral evoluția prețurilor.

„Nu putem evita evoluțiile pieței europene”, este, în esență, mesajul transmis de oficialul Ministerului Energiei.

De aceea, evoluția prețului energiei în perioada următoare va depinde atât de revenirea producției de la Cernavodă, cât și de condițiile hidrologice, de disponibilitatea centralelor și de situația de pe piețele europene de gaze și electricitate.

Ce se întâmplă cu lucrările de pe brațul Bala

Un alt dosar urmărit de autorități vizează intervențiile de pe brațul Bala al Dunării.

Cristian Bușoi a precizat că la nivel guvernamental există o echipă care analizează situația și lucrează la mai multe scenarii și soluții tehnice. Coordonarea este realizată de șeful Cancelariei Guvernului, Radu Jurcă.

Deocamdată, nu există o decizie finală făcută publică privind lucrările care ar urma să fie executate. Orice intervenție de amploare depinde atât de soluția tehnică aleasă, cât și de resursele bugetare și de documentația necesară.

Problema este importantă și din perspectiva funcționării sectorului hidroenergetic, într-un moment în care condițiile hidrologice pun deja presiune asupra producției.

Guvernul menține sprijinul pentru încălzirea centralizată

În ceea ce privește sezonul rece, Ministerul Energiei susține menținerea măsurilor de sprijin pentru consumatorii racordați la sistemele centralizate de încălzire.

Bușoi consideră că menținerea sprijinului până la finalul lunii martie este justificată, întrucât o retragere a acestuia ar transfera rapid presiunea financiară asupra gospodăriilor și, în special, asupra consumatorilor vulnerabili.

Fără aceste măsuri, companiile din sectorul energetic, inclusiv producătorii de gaze precum Romgaz și OMV Petrom, ar putea înregistra venituri și profituri mai mari, ceea ce s-ar putea reflecta inclusiv în dividendele plătite statului. În același timp însă, costul ar fi transferat către consumatorii finali.

Din perspectiva lui Cristian Bușoi, prioritatea în această etapă este păstrarea unui echilibru între sustenabilitatea financiară a companiilor energetice, stabilitatea pieței și protejarea consumatorilor.

Următoarele săptămâni, importante pentru piața energiei

România intră, astfel, într-o perioadă în care mai mulți factori se suprapun: indisponibilitatea temporară a producției nucleare, nivelul redus al debitelor Dunării, necesarul ridicat de importuri și volatilitatea piețelor europene de energie și gaze.

Mesajul transmis de Ministerul Energiei nu indică, în acest moment, un risc imediat pentru alimentarea cu energie, însă marja de siguranță a sistemului este mai redusă decât în condiții normale.

Revenirea Cernavodă în sistem, evoluția hidrologică și dinamica prețurilor europene vor fi, prin urmare, elemente esențiale pentru echilibrul energetic și pentru costurile suportate de piața românească în perioada următoare.