Daniel Udrescu: Proiect de reformă administrativă și de dezvoltare integrată. Districtul Câmpulung Muscel

Propunere legislativă, instituțională, financiară și operațională | 27 octombrie 2026

Obiectiv: constituirea unei singure unități administrativ-teritoriale prin reorganizarea municipiului Câmpulung și a 16 comune, cu încetarea personalității juridice a comunelor și a mandatelor autorităților lor în condițiile legii. Denumirea „district” este folosită ca marcă administrativă și de dezvoltare; pentru a evita o revizuire constituțională, categoria juridică propusă este municipiul extins Câmpulung–Muscel, în județul Argeș.

I. Expunere de motive și opțiunea constituțională

Actuala fragmentare administrativă produce aparate paralele de contabilitate, achiziții, urbanism, resurse umane și gestiune patrimonială. Scopul reformei nu este dispariția localităților, ci concentrarea capacității de decizie, păstrarea accesului local la servicii și utilizarea unei singure strategii de investiții. Desființarea a 16 primării distincte nu este posibilă printr-o simplă asociație de dezvoltare intercomunitară și nici prin hotărâre a Guvernului.

Soluția legislativă de bază este modificarea limitelor și componenței unităților administrativ-teritoriale prin lege, în cadrul categoriilor existente în Constituție: comune, orașe și județe. „Districtul Câmpulung–Muscel” va fi denumirea funcțională a municipiului rezultat, nu o nouă categorie constituțională. Dacă se urmărește districtul ca nivel juridic distinct, devine necesară analizarea revizuirii Constituției, cu un calendar separat.

Premise obligatorii: verificarea condițiilor legale de clasificare urbană, consultarea cetățenilor prin procedurile aplicabile, verificarea continuității teritoriale și a legăturilor de transport, evaluarea impactului asupra județului Argeș și adoptarea unei legi organice sau a altui instrument legislativ corespunzător materiei. Nu se prezumă că acordul consiliilor locale substituie consultarea populației.

II. Perimetrul teritorial și verificarea eligibilității

Perimetrul de lucru preluat din studiul amplu este: municipiul Câmpulung și comunele Bughea de Jos, Bughea de Sus, Lerești, Valea Mare-Pravăț, Schitu Golești, Stâlpeni, Mihăești, Berevoești, Stoenești, Rucăr, Dragoslavele, Albeștii de Muscel, Godeni, Cetățeni, Poienarii de Muscel și Dâmbovicioara. Lista este o ipoteză de proiect, nu delimitarea legală definitivă.

Înaintea depunerii proiectului de lege se întocmesc: harta cadastrală cu limitele fiecărei UAT; verificarea vecinătăților și a eventualelor discontinuități; recensământul populației rezidente și după domiciliu; analiza timpilor de acces la Câmpulung; inventarul satelor componente și al patrimoniului; evaluarea impactului asupra finanțelor județene. O localitate necontiguă sau cu legături funcționale slabe necesită justificare individuală și, dacă este cazul, excludere ori etapizare.

II.A. Lista unităților comasate, a satelor și populația deservită

Perimetrul propus cuprinde 17 unități administrativ-teritoriale existente (municipiul Câmpulung și 16 comune), însumând 67 localități componente, dintre care orașul Câmpulung, localitatea componentă Valea Rumâneștilor și satele comunelor. Populația rezidentă totală înregistrată la recensământul din 2021 este de 81.742 persoane. Aceasta este baza statistică verificabilă, nu o prognoză pentru anul 2026; pentru dimensionarea serviciilor în 2027–2030 se recomandă un interval de planificare de 80.000–85.000 de persoane, care trebuie revizuit după datele administrative actualizate.

Total: 16 comune = 54.168 locuitori; municipiul Câmpulung = 27.574 locuitori; ansamblul = 81.742 locuitori (RPL 2021). Numărul populației deservite nu se confundă cu populația după domiciliu și nu include automat turiștii sau persoanele cu reședință temporară.

Sursa statistică: Institutul Național de Statistică, Recensământul populației și locuințelor 2021, tabelul 1.22 (populația rezidentă pe municipii, comune și sate); date armonizate după coduri SIRUTA în setul Dorin Spoaller (2026), «Recensămintele României 2011 și 2021, localitate cu localitate». Denumirile și codurile vor fi confruntate cu nomenclatorul SIRUTA și Legea nr. 2/1968 la definitivarea anexei normative. Perimetrul este propus și nu echivalează cu o comasare deja aprobată.

III. PROIECT DE LEGE privind reorganizarea administrativ-teritorială a zonei Câmpulung–Muscel

Text de lucru pentru inițiere legislativă. Numerotarea, temeiurile de modificare a actelor normative și anexele cartografice se definitivează după avizele de legalitate și studiul de impact.

Art. 1. – Prezenta lege reglementează reorganizarea administrativ-teritorială a municipiului Câmpulung și a comunelor prevăzute în anexa nr. 1, în scopul constituirii unei unități administrativ-teritoriale unice, denumită Municipiul Câmpulung–Muscel, cu sediul administrativ central în Câmpulung.

Art. 2. – Municipiul Câmpulung–Muscel se constituie în categoria constituțională a municipiilor. Sintagma „Districtul Câmpulung–Muscel” poate fi utilizată în strategii, documente de dezvoltare și comunicare publică, fără a institui un nivel distinct de autoritate publică.

Art. 3. – Componența teritorială și limitele municipiului rezultat sunt stabilite prin anexa cartografică nr. 1, întocmită pe baza documentației cadastrale oficiale. Denumirile satelor și ale localităților componente enumerate în anexa nr. 2 se păstrează, cu excepția modificărilor adoptate în condițiile legii.

Art. 4. – Reorganizarea produce efecte la data operaționalizării prevăzută la art. 21, numai după îndeplinirea cerințelor de consultare a populației, de publicitate și de organizare a alegerilor, potrivit legii aplicabile.

Art. 5. – La data reorganizării, comunele enumerate în anexa nr. 1 își încetează personalitatea juridică de unități administrativ-teritoriale. Municipiul Câmpulung–Muscel este succesorul lor în drepturi și obligații, în limitele stabilite prin inventarele și protocoalele de predare-preluare.

Art. 6. – Autoritățile deliberative și executive ale unităților reorganizate își încetează mandatele exclusiv în condițiile și la termenele prevăzute de legislația electorală și de dispozițiile tranzitorii ale prezentei legi. Se organizează alegeri pentru autoritățile municipiului rezultat, fără prelungirea discreționară a mandatelor existente.

Art. 7. – Municipiul rezultat are un consiliu local ales și un primar ales, potrivit legii. Aparatul de specialitate se organizează pe direcții funcționale, cu servicii de proximitate în fostele sedii comunale.

Art. 8. – În fiecare fostă comună funcționează cel puțin un centru local de servicii, în condițiile stabilite prin hotărâre a consiliului local, pentru registratură, informare, asistență digitală și operațiuni delegate legal. Centrele nu au buget propriu și nu exercită competențe autonome.

Art. 9. – Patrimoniul public și privat al unităților reorganizate se transmite municipiului rezultat pe baza inventarelor aprobate și verificate. Bunurile afectate unui serviciu public local își păstrează destinația până la o decizie legală motivată. Drepturile terților, garanțiile și sarcinile reale rămân opozabile.

Art. 10. – Contractele, litigiile, creanțele, datoriile, garanțiile, angajamentele multianuale și proiectele finanțate din fonduri externe se preiau cu respectarea clauzelor contractuale și a acordurilor finanțatorilor. Orice modificare a beneficiarului proiectului se notifică și se aprobă, când este necesar, înainte de producerea efectelor.

Art. 11. – Se întocmesc bilanțuri de închidere și de deschidere, situații ale obligațiilor restante, inventare ale activelor și pasivelor, precum și reconcilierea soldurilor. Transferul contabil se efectuează potrivit reglementărilor aplicabile instituțiilor publice și controlului financiar preventiv.

Art. 12. – Veniturile proprii, cotele defalcate și transferurile bugetare se repartizează municipiului rezultat conform legislației finanțelor publice locale. Prezenta lege nu transferă către municipiu impozite și contribuții administrate de ANAF și nu modifică prin ea însăși competențele organelor fiscale centrale.

Art. 13. – Personalul este preluat, redistribuit sau supus procedurilor de reorganizare cu respectarea Codului administrativ, a legislației muncii, a drepturilor funcționarilor publici și ale personalului contractual. Nicio reducere de posturi nu operează automat prin prezenta lege.

Art. 14. – Se instituie o comisie de tranziție cu reprezentanți ai unităților participante, ai prefectului, ai finanțelor publice și ai structurilor de specialitate relevante. Comisia inventariază și pregătește operațiunile, fără a substitui autoritățile competente și fără a exercita atribuții electorale.

Art. 15. – Autorizațiile, certificatele, avizele și actele administrative individuale emise anterior reorganizării își păstrează valabilitatea potrivit legii, până la expirare, revocare sau modificare legală. Procedurile administrative în curs se preiau de autoritatea competentă rezultată.

Art. 16. – Serviciile de utilități publice și contractele de delegare se reorganizează numai după evaluarea regimului de proprietate, a obligațiilor operatorilor, a competențelor autorităților de reglementare și a obligațiilor asumate în asociațiile de dezvoltare intercomunitară.

Art. 17. – Interoperabilitatea sistemelor informatice se realizează pe baze legale, cu control al accesului, trasabilitate și minimizarea datelor. Nu se instituie o bază unică accesibilă nediferențiat pentru date fiscale, medicale, sociale și de ordine publică.

Art. 18. – Municipiul elaborează, în primele 180 de zile de la constituirea autorităților, strategia de dezvoltare integrată, planul de mobilitate, programul de investiții și planul de digitalizare, cu consultarea publicului.

Art. 19. – În primii trei ani, investițiile în localitățile componente sunt urmărite distinct printr-o anexă de execuție bugetară teritorială, publicată trimestrial, pentru asigurarea transparenței distribuției resurselor.

Art. 20. – Guvernul și autoritățile competente actualizează, în limitele atribuțiilor legale, evidențele administrative, nomenclatoarele și registrele oficiale, inclusiv evidențele fiscale, cadastrale și de stare civilă.

Art. 21. – Data operaționalizării este stabilită prin dispoziții tranzitorii corelate cu calendarul electoral și bugetar, după finalizarea consultărilor și adoptarea anexelor obligatorii. Până atunci, unitățile existente își exercită integral atribuțiile.

Art. 22. – Anexele nr. 1–5 fac parte integrantă din lege: delimitare teritorială; localități componente; inventar patrimonial consolidat; situația obligațiilor și proiectelor; calendar de tranziție și responsabilități.

IV. Modelul administrativ al municipiului extins

Poliția, instanțele, ANAF, serviciile medicale și inspectoratele școlare nu devin structuri subordonate municipiului prin simpla comasare. Cooperarea se va realiza prin convenții și mecanisme permise de legislația sectorială.

V. Organizarea serviciilor și standarde de proximitate

Fostele primării devin centre locale cu program public stabilit după populație și cerere. Serviciile cu volum redus se pot presta prin echipe mobile și programări. Se stabilesc indicatori măsurabili: timp de deplasare la cel mai apropiat centru, timp mediu de soluționare, procent de cereri depuse online, număr de deplasări evitate și grad de satisfacție. Închiderea unui ghișeu local se poate propune numai după verificarea accesului efectiv al persoanelor vârstnice și al celor fără competențe digitale.

Educația: planificare comună a transportului școlar, întreținerii clădirilor și investițiilor, cu respectarea competențelor inspectoratelor și a autonomiei instituțiilor. Sănătatea: centre comunitare, prevenție, acces la medicină primară și transport pentru zone izolate, fără preluarea nelegală a atribuțiilor sanitare. Protecția socială: evidență unitară a serviciilor, echipe mobile și parteneriate acreditate. Utilitățile: audit tehnic și contractual înaintea oricărei integrări.

VI. Strategie economică și teritorială

1. Câmpulung – nucleu industrial, educațional și medical

Priorități: regenerarea terenurilor industriale, infrastructură pentru IMM-uri, reconversie profesională, legături între liceele tehnologice și angajatori, servicii medicale și culturale regionale. Orice parc industrial va fi precedat de analiză de cerere, proprietate, acces rutier, utilități și costuri de operare.

2. Coridorul montan Rucăr–Dragoslavele–Dâmbovicioara

Turism cu capacitate controlată, trasee, protejarea peisajului, gospodărirea deșeurilor, siguranță montană și sprijin pentru pensiuni și produse locale. Se evită urbanizarea dispersată care generează costuri publice disproporționate.

3. Lerești, Bughea, Valea Mare-Pravăț și comunele de contact

Programe pentru turism de proximitate, agricultură și alimentație locală, meșteșuguri, reabilitarea drumurilor și transport către locurile de muncă și școli. Investițiile se prioritizează după populația deservită, deficitul de infrastructură și costul ciclului de viață.

4. Patrimoniu și identitate

Program integrat de promovare a patrimoniului muscelean, trasee culturale, arhitectură tradițională și evenimente locale. Identitatea fiecărei localități este protejată prin nomenclatorul oficial și prin consultare înaintea intervențiilor asupra patrimoniului.

VII. Finanțare, economii și scenarii

Studiile de lucru indică estimări diferite pentru personal și bugete; acestea nu sunt date contabile verificate. Nu se aprobă ținte ferme de disponibilizare sau economii înaintea auditului inițial. Modelul de mai jos este o metodă de calcul, nu o prognoză certificată.

Test de sensibilitate ilustrativ: dacă cheltuielile administrative eligibile pentru restructurare sunt A, economiile brute anuale sunt 10%, 20% sau 30% din A în cele trei scenarii. Economiile nete = economiile brute – costuri operaționale suplimentare – costuri de tranziție imputate perioadei. Procentele nu reprezintă promisiuni și nu se aplică totalului bugetelor, care include educație, asistență socială și investiții.

Finanțare: venituri locale conform legii, alocări și transferuri legale, programe regionale și naționale, finanțări europene pentru apeluri eligibile și parteneriate permise de lege. Fondurile PNRR sau ale altor programe nu se consideră disponibile pentru anii viitori fără apel, termen și eligibilitate confirmate.

VIII. Personal, achiziții și externalizare

Se instituie un registru unic al posturilor și competențelor, cu evaluare individuală, inventarierea funcțiilor critice și plan de continuitate. Serviciile de autoritate publică, decizia fiscală, autorizarea, controlul și atribuțiile care implică putere publică rămân la personalul competent legal. Activități auxiliare precum mentenanță, curățenie, anumite servicii IT sau administrarea unor spații pot fi analizate pentru achiziție competitivă, după comparația cost–calitate și respectarea regulilor de achiziții publice. Foștii salariați pot participa la proceduri în condiții de concurență egală, fără atribuiri preferențiale.

IX. Digitalizare și protecția datelor

Platforma districtuală va avea identitate digitală, registratură electronică, plăți locale, urmărirea solicitărilor, arhivă electronică, managementul activelor și tablouri publice de performanță. Interconectarea cu sistemele naționale va utiliza numai interfețe autorizate. Datele personale se prelucrează pe temei legal, cu separarea rolurilor, jurnalizare, termene de păstrare, evaluări de impact unde sunt necesare și plan de continuitate cibernetică.

X. Calendar de implementare – 36 de luni de la aprobarea mandatului de pregătire

Calendarul este condiționat de adoptarea actelor normative și de calendarul electoral; dacă procedurile legale durează mai mult, etapele de operaționalizare se decalează fără reducerea consultării publice.

XI. Matrice de riscuri și măsuri de control

XII. Anexe obligatorii pentru forma de depunere

Anexa 1 – lista juridică finală a UAT și harta georeferențiată a limitelor. Anexa 2 – lista completă a satelor și localităților componente, inclusă în secțiunea II.A a prezentului anteproiect; codurile SIRUTA individuale se atașează după validarea oficială. Anexa 3 – inventarul bunurilor publice și private, situația cadastrală și litigiile. Anexa 4 – bilanțurile, datoriile, creanțele, garanțiile, contractele și proiectele cu finanțare externă. Anexa 5 – calendarul de transfer, alegeri și responsabilități. Anexa 6 – analiza fiscal-bugetară și impactul asupra județului. Anexa 7 – organigrama și planul de personal. Anexa 8 – analiza mobilității, educației, sănătății, utilităților și mediului.

XIII. Acte normative și verificări juridice de finalizare

Constituția României, în special art. 3, 120–123; Codul administrativ (OUG nr. 57/2019); Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului; Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a IV-a; Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale; legislația privind consultarea populației și alegerile locale; legislația achizițiilor publice; normele privind patrimoniul, cadastrul și arhivele; legislația privind protecția datelor și serviciile publice sectoriale. Forma actualizată a fiecărui act și articolele de modificat trebuie confirmate înaintea transmiterii oficiale.

Notă de fundamentare: acest document este o propunere tehnico-legislativă completă ca arhitectură, nu un proiect gata de promulgare. Lipsesc datele oficiale, hărțile cadastrale, avizele și rezultatele consultărilor fără de care anexele normative nu pot fi finalizate responsabil.