Bulgaria devine liderul Uniunii Europene în stocarea energiei electrice, depășind toate celelalte state membre la capitolul ponderii din producția proprie stocată. Performanța este susținută de extinderea rapidă a sectoarelor fotovoltaice, fondurile europene și valul de investiții private, într-un moment în care țări din regiune devin tot mai dependente de importurile energetice.
În ciuda instabilității politice marcate de opt tururi de alegeri parlamentare între 2021 și 2026, Bulgaria a reușit o performanță remarcabilă în sectorul energetic. Pe lângă aderarea la zona euro de la 1 ianuarie 2026, țara a înregistrat progrese rapide în modernizarea rețelei sale electrice, devenind statul membru UE cu cea mai mare pondere din producția proprie de energie stocată în baterii.
Planul RESTORE
Dacă în urmă cu doar doi ani Bulgaria dispunea de o capacitate de stocare instalată de doar 200 MWh, datele din vara anului 2026 arată o transformare radicală:
Mijlocul lunii iulie 2026: Capacitatea a atins aproximativ 4.800 MW și 14 GWh (față de 3.432 MW în mai 2026), conform publicației Capital și Operatorului Sistemului de Electricitate (ESO).
Parcul de baterii de la Lovech: Inaugurat în prima parte a anului 2026 de Ministrul Energiei, Zhecho Stankov (în funcție din ianuarie 2025), proiectul construit de Renault are o capacitate de 124 MW / 496 MWh, reprezentând primul pas dintr-un obiectiv ambițios de 10 GWh.
Cresterea accelerată s-a bazat pe finanțarea de 588 de milioane de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF) prin programul RESTORE. Prima fază (lansată în august 2024 și aprobată în aprilie 2025) a vizat 82 de proiecte (9,7 GWh), iar faza a doua, finalizată în decembrie 2025, a adăugat încă 31 de proiecte de peste 4 GWh.
De la energie irosită la profit
Explozia capacităților solare a impus stocarea ca pe o necesitate economică urgentă. La începutul anului 2026, energia solară depășea 6,5 GW instalați, reprezentând peste jumătate din capacitatea totală de generare a țării.
Analiza pieței arată motivele clare din spatele acestui boom:
Pierderi masive din exces de producție: Martin Georgiev (Electrohold) estimează că anul trecut s-a irosit peste 1 TWh de energie solară (aproape 3% din consumul național) din cauza lipsei capacităților de stocare.
Fluctuațiile extreme de preț: Nikola Gazdov, președintele Asociației pentru producția, stocarea și comercializarea energiei electrice, explică faptul că prețurile scad la prânz sub zero euro și ajung seara la 250 euro/MWh. Stocarea energiei ieftine și livrarea ei la orele de vârf creează un model de afaceri foarte profitabil.
Proiecte hibride: Obiectivul guvernamental de a avea 1,18 GW de capacitate solară direct integrată cu stocarea până în martie 2026 a stimulat dezvoltarea parcurilor mixte fotovoltaic-baterie.
Pentru a securiza piața și a preveni speculațiile, Comisia de Reglementare în Domeniul Energiei și Apei (EWRC) a introdus din septembrie 2024 cerințe de garanție financiară, permițând stocării să participe independent pe piață.
Cazul hidrocentralei Chaira
Investițiile private au fost completate de sectorul public. Compania națională NEK a anunțat încă din februarie 2025 că va instala baterii de aproape 300 MWh la cinci dintre hidrocentralele sale.
Bateriile suplinesc în prezent avaria majoră de la Hidrocentrala cu acumulare prin pompaj (CHEAP) Chaira din munții Rila/Rodopi. Cea mai mare unitate de acest tip din sud-estul Europei (864 MW generare / 788 MW pompare) a devenit nefuncțională în aprilie 2022 din cauza defecțiunii unei turbine, iar reluarea completă a activității este estimată abia pentru mijlocul anului viitor.
Sistemul bulgar rămâne totuși diversificat:
Impactul regional și riscurile viitoare
Performanța Bulgariei – devenită exportator net de electricitate în 2025, cu cifre în creștere pentru 2026 – influențează întreaga piață din Europa de Sud-Est.
Conform analiștilor de la Aurora Energy Research, compania preconizează că până în 2030 prețul energiei solare va fi cu 48% sub prețul de bază. Deși Bulgaria a depășit deja masiv țintele inițiale pentru 2030 (contractând peste 14 GWh față de ținta inițială de 1,28 GW), experții avertizează asupra unor vulnerabilități majore:
Congestionarea rețelelor de interconexiune.
Diminuarea marjelor de profit pe măsura egalizării prețurilor.
Dependența de subvențiile de stat și europene, care vor fi eliminate treptat.
