Complexul Energetic Oltenia readuce în funcțiune două grupuri la Rovinari și unul la Turceni. Decizia vine în contextul în care producția națională trebuie suplimentată rapid la orele de consum maxim.
Evoluția pieței de energie electrică, caracterizată prin volatilitate și prețuri ridicate, obligă autoritățile să caute soluții rapide pentru acoperirea vârfurilor de consum. Repunerea în funcțiune a grupurilor 5 și 6 de la Rovinari și a grupului 5 de la Turceni vine să asigure o capacitate suplimentară de producție, esențială în momentele în care producția din surse regenerabile scăde dramatic.
Compensarea opririi Reactorului 2 de la Cernavodă și acoperirea vârfurilor de seară
Securitatea Sistemului Energetic Național (SEN) este pusă la încercare de mai mulți factori concomitenți. Producția din surse eoliene și fotovoltaice înregistrează scăderi accentuate în intervalele de seară sau în perioadele cu condiții meteorologice nefavorabile, exact când consumul populației și al industriei atinge cote maxime.
În plus, intrarea în retehnologizare a Reactorului 2 de la Centrala Nucleară Cernavodă retrage temporar din rețea o putere instalată de aproximativ 700 MW. Grupurile reactivate la Complexul Energetic Oltenia furnizează o putere echivalentă, funcționând ca o soluție strategică de rezervă pentru a preveni opririle neplanificate și a limita dependența de importurile scumpe de energie.
Calendarul PNRR vs. realitatea din teren: Se amână închiderea centralelor pe cărbune?
Contextul actual a reaprins dezbaterea privind ritmul de renunțare la combustibilii fosili. Deși România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) un calendar strict de decarbonizare, tot mai mulți reprezentanți din industrie și politicieni solicită renegocierea termenelor cu Comisia Europeană.
Principalele argumente ale celor care susțin amânarea închiderii grupurilor pe cărbune sunt:
Securitatea energetică: Pericolul apariției unor dezechilibre majore în rețea înainte de finalizarea noilor centrale pe gaze, a noilor unități nucleare sau a sistemelor de stocare în baterii;
Prețurile la consumatorul final: Nevoia de a amortiza șocurile de preț generate de dependența de piețele externe la orele de vârf.
În timp ce Bruxelles-ul condiționează eliberarea fondurilor europene de respectarea țintelor de emisii, problema centrală a rămas găsirea unui echilibru între cerințele de mediu și protejarea sistemului național de producție.
Noua Lege a Decarbonizării: Măsuri pentru încălzire, biomasă și contorizare individuală
Proiectul de lege privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, adoptat pe 5 august, aduce schimbări majore pentru administrațiile locale și pentru cetățeni. Actul normativ vizează reducerea emisiilor nocive și eficientizarea consumului termic prin mai multe măsuri specifice:
1. Obligatorietatea repartitoarelor și contoarelor individuale
Până la finalul anului 2030, toate locuințele din blocurile racordate la sistemul centralizat de termoficare vor trebui dotate cu sisteme de contorizare individuală pentru apă caldă și căldură.
2. Norme stricte pentru biomasa forestieră
Operatorii economici care comercializează lemne de foc sau biomasă în scopuri energetice au obligația de a furniza exclusiv lemn provenit din surse sustenabile, certificate conform reglementărilor de mediu.
3. Program de sprijin pentru înlocuirea sobelor și centralelor vechi
Autoritățile centrale și locale vor derula programe guvernamentale destinate sprijinirii populației pentru înlocuirea sistemelor vechi de încălzire bazate pe combustibili fosili sau biomasă ineficientă cu surse moderne și mai puțin poluante.
