Chirițoiu: CFR Marfă și Complexul Energetic Hunedoara ar putea fi salvate după modelul Oltchim

Salvarea combinatului petrochimic Oltchim Râmnicu Vâlcea prin metoda intrării în insolvență și a privatizării pe bucăți poate fi aplicată și în cazul altor companii care au aceleași probleme, precum CFR Marfă și Complexul Energetic Hunedoara, a declarat președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.

În toate cele trei cazuri, Comisia Europeană a declanșat investigații privind acordarea unor posibile ajutoare de stat ilegale prin ștergerea datoriilor istorice.

Decizia în cazul Oltchim a venit luni, după finalizarea tranzacției prin care Chimcomplex Borzești a achiziționat majoritatea activelor. Comisia Europeană a concluzionat că statul român trebuie să recupereze 335 milioane de euro, însă nu de la noii proprietari, ci de la acea parte a combinatului care a rămas neprivatizată.

"Din discuțiile noastre cu cei de la Comisia Europeană, erau șanse foarte mari ca datoriile necolectate de-a lungul timpului să fie considerate ajutoare de stat necompatibile cu legislația, astfel că ne așteptam la o decizie de acest gen", a spus Chirițoiu.

Potrivit acestuia, pentru continuarea producției în combinatul petrochimic, Comisia Europeană a sugerat împărțirea acestuia pe bucăți și privatizarea cu mai mulți ofertanți, care să nu preia și datoriile istorice.

"Am convenit cu Comisia Europeană ca decizia să vină după ce este finalizată preluarea de active de către noii proprietari. A fost un mecanism care a mers așa cum l-am planificat și așa am reușit să salvăm o companie care era pe moarte și care acum se poate redresa și poate crește. Acesta este posibil să devină un precedent și pentru salvarea altor companii care sunt în aceeași situație, precum CFR Marfă și CE Hunedoara, unde să aplicăm aceeași metodă", a adăugat președintele Concurenței.

Luni, Comisia Europeană a anunțat că Oltchim a beneficiat de ajutoare de stat incompatibile cu legislația europeană în valoare de 335 milioane de euro, pe care trebuie să le returneze.

De asemenea, Comisia a concluzionat că, deoarece au achiziționat activele în condițiile pieței, societățile care le-au cumpărat nu au beneficiat de ajutoarele acordate anterior societății Oltchim. Aceasta înseamnă că răspunderea pentru rambursarea ajutoarelor îi revine Oltchim (părțile neprivatizate - n. r.).

"De-a lungul anilor, Oltchim a beneficiat de anularea unor datorii publice semnificative ca valoare. În urma investigației am constatat că măsurile respective au conferit societății un avantaj economic neloial, încălcând normele UE privind ajutoarele de stat, avantaj pe care România trebuie să îl recupereze în prezent. În același timp, vânzarea majorității activelor Oltchim în condițiile pieței poate asigura un viitor durabil pentru activitățile economice ale societății, fără a fi nevoie de sprijin public suplimentar", a declarat comisarul responsabil cu politica în domeniul concurenței, Margrethe Vestager.

În aprilie 2016, Comisia a inițiat o investigație aprofundată pentru a stabili dacă anumite măsuri luate de România în sprijinul societății Oltchim respectau normele UE privind ajutoarele de stat, în special: neexecutarea silită a datoriilor și acumularea în continuare de sume datorate de Oltchim Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) din România după privatizarea eșuată a societății Oltchim din septembrie 2012; anularea de datorii în valoare de peste 300 de milioane euro de către AAAS și de către diferite întreprinderi de stat și continuarea furnizărilor, de către statul român și de către întreprinderi de stat (CET Govora și Salrom), către Oltchim fără plată, în ciuda deteriorării situației financiare a societății.

"Comisia a constatat că, în cazul de față, niciun creditor operând în economia de piață nu ar fi fost de acord să anuleze datoriile existente ale Oltchim sau să continue furnizările către această societate în condițiile în care AAAS și alți creditori aflați în proprietatea statului au făcut-o în 2015. Prin urmare, măsurile de sprijin public constituie ajutor de stat în sensul normelor UE", subliniază Executivul comunitar.

Ulterior, Comisia a evaluat aceste măsuri în conformitate cu normele UE aplicabile ajutoarelor de stat, și anume Orientările din 2014 privind ajutoarele de stat pentru salvare și restructurare. Orientările îi permit statului să intervină în sprijinul unei întreprinderi aflate în dificultate financiară numai în condiții specifice și impun, în special, ca respectiva întreprindere să facă obiectul unui plan de restructurare solid, să contribuie la costurile aferente restructurării sale și ca orice eventuale denaturări ale concurenței să fie limitate.

În cazul de față, Comisiei nu i-a fost notificat niciun astfel de plan de restructurare. În plus, Comisia a constatat că nu a existat nicio contribuție vizibilă din partea investitorilor la costurile de restructurare ale societății.

"Comisia a concluzionat că finanțarea publică acordată de România societății Oltchim, de aproximativ 335 de milioane euro plus dobânzi, este incompatibilă cu normele UE privind ajutoarele de stat și trebuie să fie recuperată de România", informează Comisia Europeană.

În ceea ce privește vânzarea activelor Oltchim, pentru a stabili dacă ajutoarele au fost transferate noilor proprietari în urma vânzării de active, Comisia a evaluat dacă există continuitate economică între noul și fostul proprietar. Comisia utilizează o serie de indicatori, cum ar fi obiectul tranzacției (activele, pasivele și resursele umane transferate, vânzarea de pachete de active), momentul vânzării, prețul de vânzare și procesul de vânzare, precum și identitatea cumpărătorului.

După inițierea procedurii oficiale de către Comisie, autoritățile române au modificat însă condițiile de vânzare a activelor Oltchim. În special, investitorilor interesați li s-a permis să liciteze pentru unul sau mai multe dintre cele nouă pachete de active, sporindu-se astfel probabilitatea vânzării și a veniturilor astfel obținute. Pe parcursul procedurii, diverși investitori de pe piață și-au manifestat interesul și au achiziționat majoritatea activelor Oltchim.

"Având în vedere condițiile modificate ale procesului de vânzare a activelor societății Oltchim și rezultatul acestuia, Comisia a concluzionat că societățile care au cumpărat activele respective nu au beneficiat de ajutoarele anterioare acordate societății Oltchim și, prin urmare, nu sunt ținute să le ramburseze", subliniază Comisia Europeană.

Reprezentanții Oltchim Râmnicu Vâlcea au anunțat săptămâna trecută că au finalizat contractul de vânzare încheiat cu Chimcomplex Borzești.

Chimcomplex a cumpărat cu 127 de milioane de euro pachetele de active 1-5 și parțial 7, din cele nouă în care a fost împărțit combinatul Oltchim pentru a fi scos la vânzare: pachetul Clorosodice, pachetul Oxoalcooli, pachetul PO/Polioli, pachetul Servicii pe Teren, pachetul Vagoane și parțial pachetul VCM/PVC.

Activele includ: terenuri, clădiri, investiții în curs de execuție, drepturi de proprietate intelectuală și alte bunuri mobile reprezentând în principal utilaje, echipamente, tehnologii și orice alte bunuri similare necesare procesului de producție.

Tot luni, președintele Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), Daniel Geantă, a declarat, pentru AGERPRES, că preluarea combinatului petrochimic Oltchim Râmnicu Vâlcea de către Chimcomplex nu este afectată de decizia Comisiei Europene.

"Decizia Comisiei Europene se referă la Oltchim SA, însemnând pachetele de acțiuni care nu au fost achiziționate de Chimcomplex. AAAS este principalul creditor și în următoarea perioadă vom avea o ședință pe această temă, inclusiv cu avocații și cu reprezentanții firmelor care gestionează procedura de insolvență, să vedem cum vom recupera acești bani. Este o decizie grea", a spus Geantă.