Leul, "oaia neagră" din Europa Centrală și de Est. Plătim factura pentru amatorismul Guvernului

Leul românesc a înregistrat, în acest an, cea mai slabă performanță din regiunea Europei Centrale și de Est. Motivul: politicile fiscale lipsite de predictibilitate și sporirea dezechilibrelor economice. Verdictul este dat de analiștii consultați de Reuters. Nici în următoarea perioadă lucrurile nu stau mai bine.

Principalele valute din Europa Centrală și de Est (CEE) ar urma să se aprecieze ușor față de euro în următorul an, conform unui sondaj realizat de Reuters, deoarece băncile centrale din regiune indică menținerea unor rate stabile ale dobânzilor, spre deosebire de politicile anunțate de Rezerva Federală a SUA (Fed) și de oficialii Băncii Centrale Europene (BCE).

Anul viitor, leul românesc ar urma să se deprecieze ușor, la 4,81 pentru un euro, de la 4,725, conform sondajului realizat în perioada 1-3 iulie în rândul a 34 de analiști.

Leul românesc a înregistrat, în acest an, cea mai slabă performanță din regiune, din cauza politicilor fiscale lipsite de predictibilitate și a sporirii dezechilibrelor economice, apreciază analiștii intervievați de Reuters.

"Când te confrunți cu adâncirea deficitului public și a celui de cont curent, în pofida îmbunătățirii evoluției activelor riscante pe plan global, încă ne așteptăm ca moneda României să aibă o evoluție mai puțin performantă. În principiu, leul este mai slab decât alte valute din CEE", a apreciat Ciprian Dascălu, economist șef pentru România la ING.

Deficitul bugetar consolidat al României s-a adâncit la 1,4% din PIB în primele cinci luni din acesta an, de la 1,1% la finalul lui aprilie, în timp ce deficitul de cont curent s-a adâncit cu 38,5%, la 2,31 miliarde de euro, în perioada ianuarie-aprilie 2019.

În Ungaria, analiștii se așteaptă ca forintul se se aprecieze cu 0,77% față de euro, la 320 de forinți pentru un euro, în timp ce în Polonia zlotul ar urma să se aprecieze cu 0,5% față de moneda comună, la 4,22 zloți pentru un euro, iar coroana cehă se va aprecia ușor, la 25,30 pentru un euro.

Analiștii se așteaptă ca în acest an băncile centrale din Polonia, Ungaria și Cehia să nu modifice ratele dobânzilor, în pofida majorării inflației, în contrast cu autoritățile de politică monetară din SUA, care au indicat că ar putea majora costul creditului ca răspuns la inflația slabă și riscurile la adresa comerțului global.

Majorarea salariilor a stimulat avansul economiei în Europa Centrală, accelerând inflația, spre deosebire de încetinirea din zona euro.

"Cea mai mare provocare ar fi o reducere a ratei dobânzii de către BCE, ne așteptăm la o scădere chiar cu 20 de puncte de bază și la extinderea programului de relaxare cantitativă (QE)", a explicat Tatha Ghose, economist la Commerzbank.

Guvernatorul Băncii Centrale a Poloniei, Adam Glapinski, a reiterat miercuri că rata dobânzii ar putea să nu fie modificată până în 2022, în pofida majorării inflației în 2019 și în 2020.

Și băncile centrale din România, Ungaria și Cehia au menținut nemodificată rata dobânzii în iunie.