Bani mai mulți doar pe hârtie: salariul mediu trece de 9.200 de lei, dar inflația înghite toate măririle în 2026

Deși salariul mediu brut va înregistra o creștere nominală de 5,8%, ajungând la valoarea de 9.217 lei, câștigul salarial real va rămâne în teritoriu negativ din cauza inflației ridicate. În paralel, piața muncii dă semne vizibile de oboseală, fiind marcată de o scădere a numărului de angajați și de o creștere a ratei șomajului. Instituția a avertizat însă că majorările salariale vor fi moderate și nu vor reuși să compenseze pe deplin efectele inflației, astfel că puterea de cumpărare a românilor va continua să scadă.

„Câștigul salarial real se va menține în teritoriu negativ, fiind determinat de interacțiunea dintre creșterile nominale moderate ale câștigurilor și dinamica prețurilor. Deși ajustările la salariul minim brut aduc un impuls favorabil asupra veniturilor disposable, efectul asupra puterii de cumpărare rămâne limitat”, se arată în nota care însoțește prognoza.

Statul îngheață lefurile, privatul susține creșterile

Evoluția din acest an este puternic marcată de o discrepanță majoră între sectorul public și cel privat. În timp ce angajații de la stat vor avea salariile blocate la nivelul lunii decembrie 2025 din cauza măsurilor de echilibrare fiscală, sectorul concurențial va deveni principalul motor al creșterii mediei salariale naționale. Companiile private sunt obligate să ofere salarii mai atractive pentru a-și putea păstra personalul. O altă modificare importantă va avea loc la 1 iulie 2026, când salariul minim brut va crește cu 6,8%, ajungând la 4.325 lei. Totuși, analiștii CNSP precizează că această măsură va ajuta doar punctual persoanele cu venituri mici, fără a genera un impact major asupra întregii economii.

Inflația a tăiat din consum și din PIB

Primele luni ale anului au confirmat deja acest scenariu pesimist, arătând o scădere bruscă a puterii de cumpărare pe fondul unor prețuri scăpate de sub control.

„Câștigurile salariale în prima parte a anului 2026 au evoluat moderat pe ansamblu, influențate de contrastul dintre stagnarea din sectorul bugetar și dinamica prudentă din cel privat. În acest context, al inflației ridicate (+9,6%), puterea de cumpărare determinată de câștigul salarial net real a suferit o reducere consistentă (-5,2%), efectul imediat fiind vizibil asupra reducerii PIB (-1,7%) și a consumului privat în primul trimestru”, explică instituția.

O rază de optimism apare abia din anul 2027, când specialiștii estimează o revenire pe creștere reală a veniturilor, cu condiția ca inflația să încetinească și măsurile fiscale să își producă efectele. Pe termen mediu, se anticipează o creștere anuală a salariului brut de sub șase procente, ceea ce ar putea aduce un plus de 2,6% la puterea de cumpărare.

Prăbușire în industrie și mii de disponibilizări

Dincolo de problema banilor, românii se confruntă și cu o restrângere a locurilor de muncă. Piața muncii a intrat într-o fază de contracție încă din a doua parte a anului trecut, iar tendința continuă ferm. Estimările oficiale arată că numărul mediu de salariați va scădea cu 28.000 de persoane în 2026, ducând rata șomajului BIM la pragul de 6,3%. Situația a fost critică în primul trimestru, când economia a pierdut aproximativ 60.000 de salariați față de aceeași perioadă a anului trecut, industria fiind sectorul cel mai grav afectat de restructurări.

„Începând cu a doua parte a anului 2025, piața muncii din România a fost caracterizată de o încetinire generală a recrutărilor și o prudență sporită a angajatorilor pe fondul climatului economic incert”, menționează CNSP.

Pentru perioada următoare, prognoza pe termen mediu indică o recuperare lentă. Numărul total al salariaților ar urma să revină pe un trend ascendent abia din 2027, țintind o scădere treptată a șomajului în anii următori.