„Marea Neagră ar deveni un lac rusesc”. România, piesă-cheie în scenariul strategic al Moscovei, dat de gol de un fost oficial

România este considerată una dintre piesele centrale în strategia Rusiei privind controlul asupra Mării Negre, fiind plasată într-o ecuație geopolitică mai largă care vizează întregul bazin pontic.

Într-un interviu acordat publicației franceze Les Echos, în marja Black Sea Security Forum, fosta președintă a Georgiei, Salome Zurabishvili, susține că Moscova tratează statele riverane Mării Negre ca elemente interconectate ale aceluiași plan geopolitic, iar controlul simultan asupra Ucrainei, României și Georgiei ar duce la transformarea regiunii într-un spațiu dominat de Rusia.

„Pentru Rusia, dacă controlează Ucraina, România și Georgia, Marea Neagră devine un lac", a declarat fosta președintă a Georgiei, potrivit interviului publicat de Les Echos.

În logica descrisă de Zurabishvili, România nu este doar un stat vecin al Ucrainei sau un punct de sprijin al Occidentului în regiune, ci una dintre cheile strategice prin care Rusia ar putea încerca să modifice raportul de forțe în întregul bazin al Mării Negre.

România, Ucraina și Georgia în aceeași ecuație strategică

Salome Zurabishvili explică rolul Georgiei prin poziționarea acesteia în centrul intereselor strategice ale Moscovei.

În analiza sa, Georgia nu poate fi separată de Ucraina și România, cele trei state fiind văzute ca puncte esențiale în competiția pentru controlul Mării Negre.

Fosta președintă afirmă că Rusia „își ține privirea fixată asupra statelor riverane Mării Negre", iar miza depășește influența politică asupra unui singur stat sau altuia, fiind vorba despre controlul unei regiuni întregi, cu implicații militare, energetice și comerciale.

În acest context, România este descrisă ca un obstacol major în calea transformării Mării Negre într-o zonă dominată de Moscova.

Statutul de membru NATO, infrastructura portuară de la Constanța, poziția geografică și rolul în sprijinirea Ucrainei fac, în această analiză, din România o miză strategică importantă pentru Rusia.

Marea Neagră, coridor de securitate și energie

Zurabishvili leagă controlul asupra Mării Negre de accesul dintre Europa și Asia Centrală.

Potrivit fostei președinte, dacă Rusia controlează Caucazul, aceasta controlează implicit și coridorul care leagă Europa de Asia Centrală.

Această rută este descrisă ca fiind esențială pentru transportul energiei și pentru viitoarele rețele de conectivitate.

În condițiile în care statele din Asia Centrală încearcă să își consolideze relațiile cu Europa și să își reducă dependența de Moscova, Caucazul devine o punte strategică importantă.

Dacă această punte este blocată sau controlată de Rusia, alternativele Europei în ceea ce privește energia și conectivitatea devin mult mai limitate.

„Dacă puntea reprezentată de Caucaz nu mai există, totul devine mult mai complicat, fie că este vorba despre transportul energiei, fie despre viitoarele rețele de conectivitate", a explicat Salome Zurabishvili.

Avertisment privind ingerințele rusești

Fosta președintă a Georgiei acuză Rusia de implicare în viața politică de la Tbilisi prin operațiuni de influență, inclusiv în contextul alegerilor din 2024.

Ea susține că au fost folosite call-centere și specialiști în comunicare, despre care afirmă că ar fi activat anterior și în Muntenegru.

Zurabishvili spune că regretă faptul că, în ciuda acuzațiilor formulate de opoziție, nu a fost declanșată o anchetă care să clarifice în mod real situația.

Potrivit acesteia, metodele de influență utilizate ar fi devenit tot mai sofisticate, inclusiv prin folosirea inteligenței artificiale.

Fosta președintă afirmă că a fost ea însăși victima unor astfel de practici, explicând că în anumite materiale video apărea vorbind în limba rusă, cu propria voce, deși nu vorbește rusa.

Georgia, de la aspirație europeană la regim prorus

În interviul acordat Les Echos, Salome Zurabishvili acuză o schimbare profundă de direcție a partidului Visul Georgian.

Formațiunea politică, susține ea, a ajuns la putere susținând aspirațiile europene ale populației și chiar a introdus în Constituție integrarea europeană ca prioritate strategică.

Potrivit acesteia, ruptura ar fi apărut în 2021, când autoritățile georgiene au început să respingă inițiativele și sprijinul venit din partea Uniunii Europene.

După invadarea Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, discursul oficial de la Tbilisi ar fi devenit tot mai critic și mai îndepărtat de orientarea pro-europeană.

Din decembrie 2024, Georgia este condusă de Mikeil Kavelashvili, fost fotbalist, a cărui alegere nu este recunoscută de Salome Zurabishvili.

Aceasta contestă legitimitatea actualului regim și susține că rolul său este de a da voce societății georgiene care își dorește un viitor european, democratic și independent.

„Frica nu mai funcționează asupra populației”

Zurabishvili afirmă că protestele din Georgia continuă în ciuda măsurilor de reprimare.

Potrivit acesteia, autoritățile introduc constant noi forme de intimidare, însă acestea nu mai au același efect asupra populației.

Fosta președintă susține că opozanții încarcerați nu au cedat și nu și-au cerut iertare, iar societatea nu mai este controlată prin frică în aceeași măsură.

Ea afirmă că această slăbire a efectului fricii reprezintă chiar una dintre principalele vulnerabilități ale regimului.

„Frica nu mai funcționează asupra populației", afirmă Zurabishvili, adăugând că teama s-ar fi mutat în interiorul taberei aflate la putere.