Rata șomajului înregistrat la nivel național a crescut cu 0,05 puncte procentuale în iulie față de luna precedentă, ajungând la 3,25%, iar numărul total al șomerilor a urcat la 259.889 de persoane, a anunțat, joi, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Este a doua lună consecutivă de creștere, după ce în iunie 2026 rata șomajului se situase la 3,20%.
Câți români primesc indemnizație de șomaj
Din totalul șomerilor înregistrați la finalul lunii iulie, 57.758 au fost șomeri indemnizați, iar 202.131 neindemnizați, potrivit datelor ANOFM. Comparativ cu luna precedentă, numărul șomerilor indemnizați a crescut cu 1.801 de persoane, iar cel al șomerilor neindemnizați a crescut cu 1.774 de persoane, ceea ce arată o creștere aproape simetrică pe ambele categorii.
Mediul rural, de peste două ori mai afectat decât cel urban
Distribuția pe medii de rezidență arată un dezechilibru semnificativ: la finele lunii iulie, 189.066 de șomeri proveneau din mediul rural, față de doar 70.823 din mediul urban. Practic, aproape trei din patru persoane aflate în evidențele ANOFM trăiesc în zone rurale.
Bărbații rămân majoritari în rândul șomerilor
Pe criterii de gen, numărul șomerilor bărbați era, la 31 iulie 2026, de 133.472 de persoane, ușor peste numărul șomerilor femei, de 126.417 de persoane. Diferența dintre cele două categorii rămâne relativ mică, de aproximativ 7.000 de persoane.
Persoanele peste 55 de ani, cea mai numeroasă categorie de vârstă
Structura pe grupe de vârstă arată că cei mai mulți șomeri au peste 55 de ani (66.284 de persoane), fiind urmați de cei cu vârsta cuprinsă între 40 și 49 de ani (61.648 de persoane). La polul opus, cea mai puțin numeroasă categorie este cea a tinerilor cu vârsta între 25 și 29 de ani, cu doar 14.805 persoane înregistrate ca șomeri.
Nivelul de educație, factor determinant în structura șomajului
Datele ANOFM arată o legătură strânsă între nivelul de educație și riscul de a rămâne fără loc de muncă. „Referitor la structura șomajului după nivelul de educație, șomerii fără studii și cei cu nivel de educație primar au o pondere însemnată în totalul șomerilor înregistrați în evidențele ANOFM (28,98%). Șomerii cu nivel de educație gimnazial reprezintă 33,70% din totalul șomerilor înregistrați, iar cei cu studii universitare 4,90%”, se arată în comunicatul ANOFM.
Cu alte cuvinte, peste 62% dintre persoanele aflate în evidențele agenției au cel mult studii gimnaziale, în timp ce absolvenții de studii superioare reprezintă sub 5% din totalul șomerilor înregistrați — un decalaj care confirmă tendința observată și în lunile anterioare, potrivit căreia nivelul scăzut de educație rămâne unul dintre principalii factori de risc pentru șomajul de lungă durată în România.
