ROBOR la trei luni, indicele în funcție de care sunt calculate ratele pentru aproximativ 152.000 de români, a urcat vineri la 6,11%, o valoare pe care a mai atins-o în luna ianuarie 2026. Creșterea vine într-un moment extrem de sensibil pentru economie, chiar în ziua în care agenția de rating Standard & Poor’s urmează să anunțe dacă menține România în categoria recomandată investițiilor sau o retrogradează.
Datele publicate de Banca Națională a României vineri, 2 octombrie 2026, la categoria cursbnr.ro, arată că indicele ROBOR la trei luni a urcat de la 6,06% la 6,11%, consolidând depășirea pragului psihologic de 6% ROBOR la trei luni, Indicele în funcție de care sunt calculate ratele pentru aproximativ 152.000 de români și peste 110.000 de companii a mai înregistrat acceastă valoare în data de 9 ianurie 2026.
Indicele dobânzilor interbancare a crescut accelerat în ultimele zile
Evoluția indicelui din ultima perioadă arată o tendință clară de creștere:
23 septembrie: 5,85%
24 septembrie: 5,93%
25 septembrie: 5,97%
28 septembrie: 5,97%
29 septembrie: 5,98%
30 septembrie: 5,98%
1 octombrie: 6,06%
2 octombrie: 6,11%
Creșterea de peste 0,25 puncte procentuale s-a produs într-un interval de numai câteva zile.
Rate mai mari pentru românii care au rămas cu ROBOR
Creșterea indicelui interbancar afectează direct aproximativ 152.000 de români care au credite ipotecare sau imobiliare, dar și peste 115.000 de companii, potrivit datelor centralizate de Banca Națională a României la 30 iunie 2026, la solicitarea ZF.
Pe segmentul corporate, mai mult de jumătate din firmele cu finanțări luate de la bănci au creditele legate de ROBOR, respectiv 116.238. Iar pe retail, peste 152.000 de români au cumulat credite ipotecare standard, credite Prima Casă/Noua Casă și credite de consum în lei legate de ROBOR.
Piața așteaptă verdictul Standard & Poor’s
Creșterea ROBOR are loc chiar în ziua în care experții Standard & Poor’s urmează să anunțe dacă România își păstrează ratingul în categoria recomandată investițiilor sau dacă va fi retrogradată în categoria speculativă, cunoscută în limbaj financiar drept „junk”.
O eventuală retrogradare ar putea majora costurile de finanțare ale statului și ar amplifica presiunile asupra dobânzilor din economie, într-un context deja marcat de instabilitate politică după respingerea în Parlament a guvernului propus de Siegfried Mureșan.
Distribuie articolul
Urmărește știrile Realitatea Financiara și pe Google News