BNR: O poziționare mai joasă a raportului leu/euro ar putea sprijini dezinflația pe termen scurt

O poziționare mai joasă a raportului leu/euro ar putea sprijini dezinflația pe termen scurt, dar, în schimb, ar induce riscuri mari la adresa evoluției pe termen mediu a inflației, potrivit minutei ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al BNR din 6 noiembrie 2019.

"S-a observat că evoluția recentă a cursului de schimb leu/euro s-a decorelat întrucâtva de cea a ratelor de schimb ale celorlalte monede din regiune, care, în contextul ameliorării apetitului global pentru risc, dar și al unor influențe interne, au consemnat scăderi notabile în octombrie, recuperând, integral sau în bună parte, creșterile înregistrate în trimestrul III. S-a apreciat că o poziționare mai joasă a raportului leu/euro, potențial antrenată de diferențialul ratei dobânzii - mai ales pe fondul relaxării politicii monetare de către Fed și BCE, precum și al atitudinii băncilor centrale din Europa Centrală și de Est -, ar putea sprijini dezinflația pe termen scurt, dar, în schimb, ar induce riscuri mari la adresa evoluției pe termen mediu a inflației, prin impactul advers exercitat asupra balanței comerciale și a contului curent", se spune în minuta BNR.

Unii membri ai Consiliului au atras însă atenția asupra riscului unei potențiale schimbări bruște a sentimentului pe piața financiară internațională, implicând mișcări ample de capital, care să afecteze serios mediul financiar intern, ceea ce reclamă, mai ales în condițiile deficitelor gemene, vigilență din partea băncii centrale și pregătire pentru o eventuală necesară reacție promptă.

Membrii Consiliului au sesizat și creșterea anuală robustă care a continuat să caracterizeze creditul acordat sectorului privat în luna septembrie, doar în ușoară temperare față de luna anterioară, media acesteia mărindu-se în trimestrul III la un nivel marginal inferior maximului ultimilor 7 ani atins în primul trimestru al anului.

Conform BNR, ușoara încetinire din septembrie a venit în principal de pe segmentul împrumuturilor societăților nefinanciare, în timp ce variația creditelor acordate populației a avansat marginal, în condițiile continuării creșterii alerte, într-un ritm de două cifre, a celor în monedă națională.

Referitor la evoluțiile în perspectivă, membrii Consiliului au concluzionat că este de așteptat ca presiunile inflaționiste din economie să se calmeze pe orizontul relevant al politicii monetare, inclusiv în raport cu previziunile din luna august, dar să rămână semnificative și să se reintensifice ușor începând cu semestrul II al anului viitor. S-a arătat că după ce va urca modest deasupra intervalului țintei în decembrie 2019, la 3,8%, rata anuală a inflației va coborî probabil confortabil în jumătatea lui superioară în primul semestru al anului viitor, pentru ca apoi să se reînscrie pe o traiectorie lent crescătoare, care va tinde să se reapropie de limita de sus a intervalului, ajungând la 3,1% în decembrie 2020 și la 3,2% la finele orizontului prognozei.

În ceea ce privește viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au remarcat că expansiunea economică va rămâne probabil solidă pe orizontul prognozei, în condițiile unei încetiniri treptate a acesteia în 2019 - 2020, urmată însă de o reaccelerare în 2021. Chiar și în contextul noii perspective - mai puțin optimistă pe termen scurt decât cea evidențiată în august -, avansul economiei este așteptat să-și devanseze consistent ritmul potențial în anul curent, iar apoi să rămână relativ în linie cu acesta, au subliniat mai mulți membri ai Consiliului; astfel, excedentul de cerere agregată va crește probabil considerabil în 2019, atingând un vârf post-criză, iar ulterior va oscila în jurul acestui nivel, pe un palier totuși mai scăzut decât cel previzionat anterior.

Totodată, potrivit evaluărilor, consumul gospodăriilor populației va redeveni probabil în 2020 și va rămâne ulterior principalul determinant al creșterii economice, pe fondul dinamicii robuste, deși în temperare, a venitului disponibil real - reflectând inclusiv scăderea ratei inflației și mărirea transferurilor sociale -, precum și în condițiile unor rate reale ale dobânzilor bancare prezumate a se mări foarte lent pe orizontul prognozei.

Membrii Consiliului au arătat că, în contextul tensionat al pieței muncii, creșterea veniturilor populației ar putea chiar să depășească previziunile, în timp ce, o evoluție mai temperată decât cea anticipată ar fi posibilă în ipoteza implementării unor măsuri care să vizeze o diminuare a abaterii deficitului bugetar de la limita prevăzută de Pactul de Stabilitate și Creștere; acestea ar afecta și sentimentul de încredere a consumatorilor, deosebit de senzitiv la evoluții/evenimente cu impact advers asupra situației financiare curente/anticipate a gospodăriilor populației.

Incertitudini și riscuri considerabil mai mari caracterizează perspectiva investițiilor, au apreciat membrii Consiliului, care presupune, la rândul ei, prelungirea influențelor stimulative ale politicii fiscale pro-ciclice pe orizontul proiecției. Inclusiv în contextul calendarului electoral, sursa lor majoră o constituie viitoarea construcție bugetară, date fiind creșterea considerabilă a deficitului bugetar în 2019 - îngrijorătoare inclusiv din perspectiva costurilor de finanțare internă și externă -, precum și mărirea impactului bugetar anticipat al noii legi a pensiilor, de natură să facă necesare măsuri de stopare a deteriorării poziției fiscale, concretizate probabil, cel puțin pe termen scurt, în diminuarea cheltuielilor publice de investiții, incluzându-le pe cele finanțate din fonduri europene.

Incertitudini continuă să decurgă și din situația financiară a companiilor, precum și din sentimentul de încredere a investitorilor rezidenți și nerezidenți - condiționat de calitatea mediului de afaceri, incluzând stabilitatea și predictibilitatea cadrului legislativ -, dar și din trendul de încetinire a economiei europene și a celei globale și din incertitudinile asociate, cu impact contracționist asupra producției industriale interne și eventual asupra investițiilor străine directe.

Deosebit de preocupantă a fost considerată perspectiva continuării deteriorării contului curent și a poziției externe de ansamblu a economiei, de natură să inducă riscuri la adresa macrostabilității, dar și a sustenabilității creșterii economice, mai ales în actualul context economic și financiar global, marcat de implicații adverse și incertitudini decurgând din războiul comercial și Brexit.

În evaluările realizate, membrii Consiliului au făcut referiri la discrepanța dintre robustețea absorbției interne și slăbirea cererii externe, precum și la problemele de competitivitate non-preț ale unor sectoare, dar și la pierderile de competitivitate prin preț înregistrate de unele companii, pe fondul majorării susținute a costurilor salariale și al cvasi-stabilității cursului de schimb al leului.

Mai mulți membri ai Consiliului au reafirmat nevoia unei corecții controlate a dezechilibrului extern, susținută prioritar de o ajustare bugetară, alături de reforme structurale consistente, care solicită însă timp.

A fost subliniată din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie. Totodată, a fost reiterată importanța unui dozaj și a unei cadențe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, în vederea ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și a readucerii ratei anuale a inflației în linie cu ținta de inflație, în condiții de protejare a stabilității financiare. În același timp, s-a apreciat că, date fiind condițiile macroeconomice și riscurile interne și externe, păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară este esențială