Fără loc de parcare, fără mașină: Scenariul radical care ar elimina 70% din traficul bucureștean

În marile metropole nipone, accesul pe șosele este condiționat strict de existența unui spațiu privat de staționare. Sistemul japonez impune obținerea unui document oficial — certificatul shako shomeisho — înainte ca un vehicul să poată fi înmatriculat. Fără dovada scrisă că deții sau închiriezi un spațiu adecvat, situat la maximum doi kilometri de domiciliu, achiziția unei mașini este imposibilă legal. Poliția locală efectuează verificări pe teren pentru a confirma că dimensiunile spațiului permit parcarea integrală a autoturismului, fără a bloca domeniul public.

Un calcul ipotetic arată efectul devastator pe care o astfel de legislație l-ar avea asupra marilor aglomerări urbane din România.

București: La o flotă auto de aproape 1,7 milioane de vehicule înmatriculate și un fond total de doar 515.000 de locuri de parcare (publice și private), peste 1,17 milioane de mașini (aproximativ 70%) ar fi eliminate.

Cluj-Napoca: Lipsa infrastructurii dedicate ar scoate din circulație peste 60% din parcul auto local. Iași: Regula ar duce la radierea a aproape 50% dintre autoturismele care tranzitează orașul.

Spre deosebire de Tokyo, marile capitale europene precum Paris, Roma sau Londra nu condiționează proprietatea auto de deținerea unui spațiu de staționare. În București, raportul actual indică existența a 3-4 autovehicule pentru fiecare loc legal amenajat. Deși transpunerea regulii nipone în legislația națională rămâne un simplu scenariu teoretic, cifrele evidențiază amploarea reală a crizei de spațiu urban și dependența masivă de parcarea pe domeniul public.

Ai dori să adăugăm și o secțiune despre soluțiile alternative pe care le aplică capitalele europene pentru a reduce aglomerația?