Fondul suveran al Norvegiei renunță la obligațiunile din 10 state

Decizie surprinzătoare luată de Fondul suveran de investiții din Norvegia, cel mai mare fond de acest timp din lume.

Fondul suveran de investiții al Norvegiei își va eficientiza portofoliul său de instrumente cu venit fix, în valoare de 300 miliarde de dolari, prin eliminarea obligațiunilor emise de un număr de zece state emergente, a informat vineri Ministerul de Finanțe din Norvegia, transmite Reuters.

Potrivit calculelor efectuate de Reuters, de această decizie vor fi afectate obligațiuni guvernamentale și corporate cu o valoare totală de 17 miliarde dolari la finele lui 2018.

Este vorba de obligațiuni emise de Chile (362 milioane dolari), Cehia (50 milioane dolari), Ungaria (63 milioane dolari), Israel (117 milioane dolari), Malaezia (1,9 miliarde dolari), Mexic (5,7 miliarde dolari), Polonia (1,05 miliarde dolari), Rusia (1,2 miliarde dolari), Coreea de Sud (6,3 miliarde dolari) și Thailanda (241 milioane dolari), a precizat Ministerul de Finanțe din Norvegia.

"Împreună cu anumite ajustări ale ponderii țărilor pentru obligațiunile guvernamentale, modificările propuse vor facilita costuri de tranzacții mai reduse pentru managementul Fondului", a apreciat Ministerul de Finanțe din Norvegia.

Fondul suveran de investiții al Norvegiei, cu active de 1.050 miliarde de dolari, investește aproximativ 30% din activele sale în instrumente cu venit fix. Cele 70% din activele investite în acțiuni nu au fost afectate de decizia eliminării obligațiunilor emise de statele emergente.

În urma deciziei de vineri, doar obligațiunile emise de Danemarca, Suedia, Elveția, Japonia, Canada și Australia vor mai face parte din portofoliul de instrumente cu venit fix al Fondului suveran de investiții al Norvegiei, alături de obligațiunile emise de Singapore, Noua Zeelandă și Hong Kong.

În paralel, Ministerul de Finanțe din Norvegia a anunțat că Fondul suveran își va putea dubla, de la 60 până la 120 miliarde coroane (14 miliarde dolari), investițiile în proiecte de energie regenerabile, precum parcuri de centrale eoliene sau centrale fotovoltaice, o decizie salutată de organizațiile pentru protecția mediului.

Propunerile trebuie acceptate de Parlamentul de la Oslo, potrivit Agerpres. Având în vedere că Guvernul deține majoritatea locurilor în legislativ, propunerea ar urma să fie adoptată în luna iunie.