Ce nu a rezolvat modificarea OUG 114. Dilema "Robor sau IRRC?" fără răspuns

Problema “indicelui de referință pentru credite”, un indicator paralel cu Robor folosit în mecanismul de calculare a dobânzilor nu a fost rezolvată, în ciuda avertizărilor mediului bancar.

Ordonanța de Urgență 114/2018, care instituia, printre altele, taxa pe activele bancare, cunoscută drept “taxa pe lăcomie”, a trecut în 2019 prin două modificări substanțiale care au dus la atenuarea efectelor acesteia asupra industriei, dar a lăsat problema Indicelui de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) neatinsă, transformarea acestuia urmând să aibă loc cel mai probabil anul viitor, informează Agerpres.

“Taxa pe lăcomie” a fost percepută de industria bancară ca un șoc, măsura anunțată înainte de Crăciun de ministrul Finanțelor de la acea dată, Eugen Teodorovici, nefiind discutată în prealabil cu mediul bancar.

Printr-o ordonanță de urgență din februarie 2019, se instituia Indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC).

Indicele de referință, existent și în prezent, se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior, urmând a se aplica de fiecare instituție de credit pentru trimestrul următor. Noul indice de referință se aplică atât creditelor noi acordate, la refinanțarea creditelor aflate în derulare, cât și contractelor aflate în derulare cu acordul părților formalizat prin act adițional la contractul de credit.

Economiștii și reprezentanții industriei au semnalat că noul indice are o serie de neajunsuri față de ROBOR.

“Este foarte greu de explicat despre ROBOR și IRCC. IRCC-ul este o medie de mai multe ROBOR-uri, o medie de mai multe cotații interbancare la mai multe termene. ROBOR era ceva corelat cu creditarea pe termen mediu, iar astăzi avem un indice calculat pe baza unor tranzacții peste noapte, care este cumva trimis în timp cu șase luni în urmă față de termenul când este aplicat. În concluzie, să mă iertați că folosesc o metaforă: dacă noi foloseam o dulceață dintr-un anumit fruct, ROBOR la trei luni, astăzi corelăm cu creditarea un fel de marmeladă, nu știm din ce fructe, vedem doar un rezultat final și care nu are nicio legătură cu piața”, a spus Dănescu, în luna martie.

De asemenea, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a făcut o glumă despre noul indice IRCC în funcție de care se calculează ratele creditelor, arătând că, la fel ca orice medie, reflectă o situație similară cu cea în care trebuie să te așezi cu o jumătate de șezut pe un cub de gheață, cu cealaltă pe o flacără, iar per total te simți bine.

La finalul acestui an, OUG 114/2018 a fost din nou modificată, inclusiv la partea de taxare a activelor bancare.
Guvernul s-a reunit luni în ședință pentru a analiza amendamentele depuse de parlamentari la proiectele de lege pe care urmează asumarea răspunderii - bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și modificările la OUG 114.

“Proiectul de lege stipulează corectarea prevederilor legate de domeniul energetic, domeniul financiar-bancar, domeniul comunicațiilor, domeniul fondurilor private de pensii. De asemenea, cuprinde o serie de măsuri, exact cum cuprindea și OUG 114, în mai multe domenii de activitate, de la chestiuni legate de sporuri până la chestiuni care sunt legate de diferite tipuri de reglementări”, a spus luni premierul Ludovic Orban în plenul Parlamentului.

El a spus că în domeniul financiar-bancar s-a optat pentru abrogarea prevederilor care au afectat negativ piețele respective și companiile din domeniu.

Dan Bădin, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România, arăta recent că modificarea Ordonanței 114, în sensul eliminării măsurilor considerate nocive, ar putea reprezenta un moment de referință în restabilirea încrederii investitorilor în mediul de business românesc, însă, pentru ca procesul să fie de durată, este necesar să se revină la predictibilitate.

Dan Bădin arată, în context, că decembrie, “luna cadourilor”, tinde să devină o sursă de preocupare pentru mediul de business din România, având în vedere că, în ultimii ani, cele mai importante modificări fiscale au fost adoptate aproape de finalul anului, iar apogeul a fost Ordonanța 114 din 2018.

“Pe parcursul anului, ordonanța a mai fost amendată, punctual, cea mai importantă modificare fiind adusă taxei pe activele bancare, însă abia prin legea pe care Guvernul a anunțat că își va asuma răspunderea în Parlament se reduc semnificativ riscurile induse de actul normativ inițial. În linii mari, proiectul de lege aprobat de Guvern prevede eliminarea taxei pe activele bancare, a taxei din energie, renunțarea la taxarea companiilor din telecomunicații și revenirea la cerințele de capital inițiale pentru fondurile de pensii din pilonul II. În cazul pensiilor obligatorii administrate privat, se retrage și posibilitatea acordată participanților la un fond privat de a se transfera la sistemul de stat după o perioadă de cinci ani. În energie, se renunță la plafonarea tarifelor pentru gaze și electricitate și se introduc prevederi tranzitorii pentru liberalizarea pieței de energie electrică și de gaze”, precizează acesta.

Pe de altă parte, măsuri importante prevăzute de OUG 114/2018, care se vor menține, sunt cele din construcții (salariul minim diferențiat și facilitățile fiscale acordate societăților din domeniu), acestea fiind considerate, în general, benefice sectorului.

În context, Dan Bădin consideră că impactul modificării ordonanței asupra mediului de afaceri va fi unul pozitiv, însă efectele generate de actul normativ nu pot fi ”șterse cu buretele”: taxele plătite sau datorate de entitățile vizate, disconfortul și cheltuielile generate de conformare și, nu în ultimul rând, incertitudinea care a dus la blocarea planurilor de investiții reprezintă costuri plătite deja în contul acestui experiment.

Pe de altă parte, Bădin a subliniat că statul trebuie să renunțe la anumite venituri generate în urma aplicării OUG 114/2018. Astfel, în acest an, în baza ordonanței, a încasat peste 600 de milioane de lei (în 11 luni) de la companiile din sectorul energetic și aproape 380 de milioane de lei de la bănci doar pentru primul semestru din 2019, urmând ca taxa datorată pe semestrul doi să intre în conturile statului la jumătatea anului viitor.

“Această ordonanță, indiferent cum s-a născut ea sau cum a evoluat, deși în forma OUG 19 față de OUG 114 e mai puțin agresivă la adresa sistemului bancar și a economiei în general, trebuia să lipsească de fapt din panelul nostru de politici”, a declarat, pentru AGERPRES, Sergiu Manea, președintele Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR) și CEO Banca Comercială Română.

El a afirmat că în ceea ce privește proiectul de modificare a OUG din Parlament există două întrebări cu privire la impactul asupra sistemului bancar. Prima este pentru ce an va produce efecte, iar a doua întrebare este dacă dispar aspectele ce țin de taxă.

“Cu IRCC, pentru mine, lucrurile sunt relativ simple. Avem nevoie de o discuție în detaliu cu toți stakeholderii, inclusiv cu asociațiile de consumatori, este foarte important, pentru a înțelege cum se poate construi un indicator de referință care să fie relevant pentru economie, implicit pentru consumatori. În momentul acesta IRCC are mai multe neajunsuri, dintre care aș vrea să menționez faptul că decuplează realitatea economică curentă de index. Din ce cauză? Pentru că vorbim de o întârziere de două trimestre a aplicării unor rate de referință pentru index. Și aceasta creează foarte multă confuzie. Creează dificultăți în mecanismul de transmitere a politicii monetare. Este o rugăminte către toți cei angajați și responsabili de transparența bunei funcționări a economiei românești și mă refer la Banca Națională, la Guvernul României, la asociațiile de consumatori, la sistemul bancar, să se așeze în jurul mesei, să ne uităm ce exemple putem vedea din Europa, apropo de transformarea EURIBOR într-o altă referință, și să încercăm să facem și noi pașii aceștia. Ar fi un exercițiu minunat. Cu cât mai repede ne așezăm la masă cu atât mai bine”, a spus Sergiu Manea.

Potrivit ARB, comunitatea bancară este preocupată de însănătoșirea mediului de afaceri, de renunțarea la taxa pe activele financiare, întărirea disciplinei financiare și recuperarea încrederii investitorilor și încurajarea investițiilor, pentru a putea crește gradul de intermediere financiară.

“Asociația Română a Băncilor susține eliminarea taxei pe activele financiare. Statul român a impus suplimentar una dintre cele mai ridicate taxe pe activele financiare din Uniunea Europeană. Și asta în condițiile în care rentabilitatea medie a activelor băncilor din România în ultimul deceniu a fost de doar 0,51% și jumătate din statele europene nu au o astfel de taxă. Efectele se fac deja resimțite prin reducerea rentabilității sectorului bancar și a capacității de capitalizare din profitul reinvestit”, a declarat pentru AGERPRES Florin Dănescu, președinte executiv ARB.

Potrivit sursei citate, dacă mărimea taxei pe activele bancare rămânea conform prevederilor OUG 114/2018, efectele ar fi fost dezastruoase pentru economie. În urma consultărilor anterioare purtate cu Ministerul Finanțelor Publice la începutul anului 2019, cu privire la taxa pe activele financiare, s-a ajuns la o formă mai suportabilă care limitează impactul negativ, de la o formă total dăunătoare pentru economie. Totuși, comunitatea bancară consideră că este o formulă care generează efecte negative asupra creditării și asupra economiei în ansamblu.

Comunitatea bancară semnalează că, deși impactul introducerii taxei pe activele financiare pare a fi doar asupra instituțiilor bancare, costul final va fi plătit de societate în general, în condițiile în care continuarea procesului de dezintermediere este foarte probabilă, dar nedorită de nicio parte, cu un puternic impact negativ asupra consumului, producției și investițiilor și, implicit, cu efecte asupra bugetului de stat pe viitor.

Conform ARB, asistăm zilele acestea la reluarea unor inițiative legislative care pun sub semnul întrebării activitatea de creditare și respectarea disciplinei financiare. Propunerile legislative, care acum se află în Camera Deputaților, instituie soluții fundamental greșite, care contravin deciziilor pronunțate deja de Curtea Constituțională a României, fiind susceptibile de a aduce atingere stabilității financiare și de a afecta băncile ca parte a Infrastructurii Critice Naționale, activitatea de creditare, dar și a încrederii investitorilor în statul român.

În opinia ARB, aceste propuneri reapar într-un moment în care cadrul legislativ al activității bancare din România a suferit transformări numeroase, unele necesare pentru armonizarea legislației românești cu cea a țărilor europene, altele însă creând volatilitate în mediul de afaceri. În ultimii cinci ani, impredictibilitatea cadrului legislativ bancar s-a accelerat prin creșterea recurentă, de la an la an a numărului de legi și regulamente adoptate (aproximativ 50 de legi noi în perioada 2014-2018).