România ar putea trece printr-o recesiune în 2026, în contextul impactului puternic al corecției bugetare. Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, susține că reforma salarizării unitare este necesară pentru reducerea inechităților și pentru o evoluție mai predictibilă a cheltuielilor cu salariile din sectorul public.
Potrivit analizei publicate de Daniel Dăianu, fondurile europene vor avea un rol important în susținerea economiei în acest an, chiar dacă România nu va reuși să absoarbă integral banii disponibili prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Daniel Dăianu consideră că reforma salarizării unitare trebuie realizată cât mai rapid, pentru a elimina diferențele existente și pentru a evita creșterile bruște ale veniturilor în sectorul bugetar.
În opinia sa, un sistem mai predictibil al salarizării ar contribui la protejarea finanțelor publice și ar limita apariția unor majorări care pot pune presiune suplimentară asupra bugetului.
Pierderea celor 770 de milioane de euro nu ar provoca singură un derapaj
Președintele Consiliului Fiscal afirmă că pierderea a 770 de milioane de euro reprezintă un cost pentru buget, însă această sumă nu este, în sine, suficientă pentru a genera un derapaj major.
Declarația vine în contextul disputelor politice legate de reforma salarizării unitare și de gestionarea finanțelor publice.
Fondurile europene pot susține economia în 2026
În analiza sa, Dăianu subliniază importanța fondurilor europene pentru economia României în 2026.
Chiar în scenariul în care o parte dintre fondurile PNRR nu vor fi absorbite, banii europeni disponibili prin celelalte programe ar putea contribui semnificativ la susținerea activității economice.
Această contribuție devine cu atât mai importantă în condițiile în care măsurile de ajustare bugetară au un efect restrictiv asupra economiei.
România se confruntă cu riscul unei recesiuni
Daniel Dăianu avertizează că efectele consolidării fiscale ar putea fi suficient de puternice pentru ca economia României să intre în recesiune în acest an.
Președintele Consiliului Fiscal consideră că sprijinul oferit de investițiile și finanțările europene poate atenua o parte din efectele reducerii cheltuielilor publice.
În același timp, reforma salarizării și o gestionare mai prudentă a finanțelor publice sunt, în opinia sa, esențiale pentru ca România să evite noi dezechilibre.
