Semnal de alarmă de la Bruxelles. Datoria publică a României va exploda în următorul deceniu și este proiectată să atingă un nivel critic de 90% din PIB până în anul 2036. Conform Raportului de convergență pentru 2026 publicat miercuri de Comisia Europeană, indicatorul va depăși pragul de 61,6% în acest an și va continua să crească accelerat în perioada următoare.
Raportul de convergență 2026: România pică toate testele economice și legislative pentru aderarea la euro
Comisia Europeană a anunțat oficial că România nu îndeplinește condițiile necesare pentru adoptarea monedei unice. Decizia vine în urma unei evaluări riguroase a compatibilității legale și a criteriilor de convergență stabilite prin tratatele Uniunii Europene. Pe lângă abaterile macroeconomice grave, experții de la Bruxelles semnalează și probleme de natură juridică, cum ar fi lipsa de independență a băncii centrale sau deficiențele privind integrarea acesteia în Eurosistem.
Radiografia datoriei publice: Proiecție alarmantă de 90% din PIB până în 2036
Unul dintre cele mai îngrijorătoare capitole ale raportului vizează dinamica datoriei publice a României. Indicatorul a înregistrat o creștere constantă și accelerată în ultimii ani, urcând de la 54,8% în 2024 la 59,3% în 2025. Pentru anul 2026, Comisia estimează că datoria va atinge 61,6% din PIB, urmând ca în 2027 să ajungă la 63,4% din PIB.
Această traiectorie ascendentă este alimentată direct de un deficit primar ridicat și de creșterea galopantă a plăților pentru dobânzi. Pe termen mediu, riscurile privind sustenabilitatea finanțelor țării sunt considerate extrem de ridicate. În absența unor măsuri corective drastice, datoria publică este proiectată să explodeze în următorul deceniu, urmând să atingă pragul critic de aproximativ 90% din PIB în orizontul anului 2036.
Inflația și dobânzile pe termen lung rămân mult peste valorile de referință
România ratează clar criteriul privind stabilitatea prețurilor. Rata medie a inflației calculată pentru ultimele 12 luni (până în mai 2026) a fost de 8,4%, o valoare de peste trei ori mai mare decât pragul maxim admis de Uniune, stabilit la 2,7%. Deși prognozele arată o tendință de scădere în a doua jumătate a anului curent și pe parcursul anului 2027, inflația va rămâne semnificativ peste valoarea de referință în tot acest interval. Conform Prognozei economice de primăvară 2026 a Comisiei, rata medie anuală a inflației va avea o ușoară urcare la 7,0% în 2026, urmând să coboare abia în 2027 la un nivel estimat de 3,7%.
Situația este similară și în cazul ratelor dobânzilor pe termen lung. Media înregistrată de România în perioada analizată a fost de 6,7%, depășind considerabil valoarea de referință obligatorie de 5,1%.
Deficitul excesiv și calendarul strict impus de Bruxelles până în 2030
Criteriul privind finanțele publice reprezintă o altă restanță majoră, țara noastră făcând deja obiectul unei proceduri de deficit excesiv (PDE). Deși deficitul administrației publice s-a corectat de la un uriaș 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, el rămâne departe de ținta europeană de 3%. Îmbunătățirea de anul trecut s-a datorat unei colectări mai bune a taxelor și implementării a două pachete majore de consolidare fiscală în 2025, care au avut un impact cumulat de 3,7 puncte procentuale din PIB prin majorarea veniturilor și tăierea cheltuielilor.
Pentru anul 2026, executivul european anticipează o scădere a deficitului la 6,2% din PIB. Această evoluție reflectă efectele măsurilor din 2025, dar și veniturile suplimentare atrase în 2026 din majorarea TVA-ului și a accizelor, creșterea impozitului pe dividende, noile modificări ale impozitului pe proprietate și extinderea bazei de contribuție pentru sănătate, toate pe fondul unui control mai strict al cheltuielilor curente. Pentru 2027, deficitul este prognozat la 5,8% din PIB.
Conform calendarului de ajustare fiscală revizuit de Consiliul UE la 8 iulie 2025, România este obligată să țină sub control strict creșterea cheltuielilor nete nominale după următoarea schemă:
2025: maximum 2,8%
2026: maximum 2,6%
2027: maximum 4,6%
2028: maximum 4,4%
2029: maximum 4,2%
2030: maximum 4,0%
Termenul-limită asumat pentru aducerea deficitului la o valoare sustenabilă de 2,8% din PIB este anul 2030. Tot la capitolul fiscal, Comisia scoate în evidență deficiențe administrative persistente, legate în mod special de modul în care sunt numiți membrii Consiliului Fiscal și de lipsa de eficiență în gestionarea investițiilor publice.
Instabilitatea cursului de schimb și vulnerabilitățile din mediul instituțional
Nici criteriul pieței valutare nu este bifat, din cauză că leul românesc nu este integrat în Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II). În prezent, Banca Națională a României aplică un regim de curs de schimb de tip „crawl-like”. BNR folosește frecvent intervențiile pe piața valutară ca un instrument esențial pentru a asigura stabilitatea financiară și pentru a ancora așteptările inflaționiste din piață.
La analiza altor factori relevanți, Comisia a observat o ușoară ameliorare a balanței externe (contul curent și contul de capital cumulate), de la -6,7% din PIB în 2024 la -6,0% în 2025, performanță datorată exclusiv unei absorbții mai eficiente a fondurilor europene. Cu toate acestea, deficitul de cont curent brut a rămas îngrijorător, situându-se la 7,9% din PIB în cursul anului trecut.
În final, raportul plasează România sub media statelor din zona euro în ceea ce privește calitatea mediului instituțional, fiind subliniate probleme vechi în domenii precum controlul corupției. O notă pozitivă vine dinspre sectorul bancar, considerat bine integrat în sistemul financiar european datorită ponderii mari a capitalului străin din bănci. Totuși, această reziliență este umbrită de subdezvoltarea piețelor de capital autohtone, unde dimensiunea redusă a piețelor de acțiuni și a emisiunilor de obligațiuni private blochează opțiunile de finanțare alternativă.
