Comisia Europeană a prelungit oficial interdicția privind exportul de ovine și caprine din România către statele din afara Uniunii Europene până la 31 decembrie 2026. Decizia radicală de la Bruxelles vine ca reacție directă la confirmarea unui nou focar de pesta micilor rumegătoare în județul Mureș, punând sub presiune un sector care abia își relua livrările externe. Iată ce măsuri sunt impuse crescătorilor.
Decizia Comisiei Europene de a bloca exporturile de ovine și caprine din România până la 31 decembrie 2026 a declanșat o reacție dură la București. Anunțul a fost făcut de vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna, care a criticat dur severitatea măsurilor impuse de oficialii europeni. Potrivit ministrului, noul act normativ de la Bruxelles nu face decât să mențină și să prelungească interdicțiile deja existente, blocând complet atât livrările către statele membre ale Uniunii Europene, cât și cele către piețele din afara spațiului comunitar.
Bruxelles-ul și-a motivat măsura radicală prin riscul ridicat de propagare a pestei micilor rumegătoare, după ce un focar activ a fost depistat în județul Mureș. Cu toate acestea, autoritățile de la București contestă ferm amploarea restricțiilor. Tánczos Barna a explicat că decizia UE pedepsește pe nedrept întreg teritoriul național, deși focarul din Mureș este complet izolat, monitorizat și ținut sub control strict de către inspectorii sanitar-veterinari. Mai mult, ministrul a subliniat că alte state europene care s-au confruntat în trecut cu episoade similare de boală nu au fost supuse unor sancțiuni atât de drastice, fapt ce ridică semne de întrebare legate de corectitudinea și proporționalitatea deciziei actuale.
Lovitură în plin pentru un sector strategic: România este lider european la exportul de ovine
Momentul ales de Comisia Europeană este unul extrem de sensibil pentru sectorul zootehnic românesc. În ultimii ani, România a reușit să își consolideze poziția de lider de necontestat la nivel european în ceea ce privește exportul de ovine. Chiar în cursul anului 2026, fermierii români bifaseră contracte și livrări record pe piețele tradiționale din Orientul Mijlociu și Africa de Nord.
Cum creșterea oilor și caprelor reprezintă motorul economic principal pentru comunitățile rurale din zonele de deal și de munte, această blocadă riscă să distrugă veniturile a mii de familii. Reprezentanții asociațiilor de crescători avertizează că imposibilitatea de a valorifica animalele la export va genera pierderi financiare uriașe, cu riscul de a bloca întreaga industrie autohtonă.
Promisiuni de sprijin politic și presiuni pe ANSVSA pentru un plan de urgență
În ciuda instabilității politice de la București, Tánczos Barna a dat asigurări că fermierii nu vor fi abandonați. Acesta a precizat că sprijinul statului va continua „indiferent dacă țara are sau nu guvern”, amintind că a inițiat deja în Parlament o serie de programe de susținere destinate sectoarelor zootehnice aflate în dificultate.
Pentru a debloca situația de la Bruxelles, vicepremierul a solicitat Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) să elaboreze, în regim de urgență, un plan de acțiune extrem de riguros. Acest document va trebui să demonstreze Comisiei Europene că România are capacitatea deplină de a izola și eradica rapid focarul de boală.
Obiectivul strategic al Guvernului este ca, pe baza argumentelor tehnice aduse de ANSVSA, Comisia Europeană să revină asupra deciziei, să limiteze restricțiile strict la nivelul județului Mureș și să permită reluarea exporturilor naționale în cel mai scurt timp posibil. Oficialii români insistă că lupta împotriva pestei trebuie să protejeze sănătatea animalelor, fără a distruge competitivitatea fermierilor români pe scena internațională.
