Șeful Consiliului fiscal, un nou avertisment: "Se răstoarnă căruța"

Ar fi grozav să se termine cu promisiuni deșarte, care să creeze alte așteptări ale cetățenilor ce nu pot fi onorate, spune Daniel Dăianu, președintele Consiliului fiscal.

Daniel Dăianu a semnalat că rectificarea are loc în condițiile în care bugetul public consolidat este teribil de încordat, această încordare având o natură structurală.

Pentru a adera la zona euro este nevoie de un grad de robustețe economică, iar un test pentru toți cei care decid în societatea românească este inițierea unor corecții în politica macroeconomică în 2020, fie el un an electoral, a mai declarat, într-un interviu acordat Agerpres, Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.

"În România, în pofida unor progrese economice incontestabile, diferențele față de Vest sunt încă mari și această stare a contribuit la un exod uman în ultimele decenii. Există și o distribuție a veniturilor inechitabilă, la care se adaugă slăbiciunea capitalului authoton în raport cu firme străine mari.

Guvernarea trebuie însă să concilieze programe ambițioase de recuperare a decalajelor cu resursele economiei, actuale și potențiale; altminteri, se răstoarnă căruța. Iar a promite prea mult nu face decât să nască frustrări și nemulțumire generală, mai ales când iluziile dispar și se vede că "împăratul nu are straie". Este, totodată, esențial ca aceia care guvernează să fie corecți în comunicarea cu oamenii, să nu facă promisiuni care trec în sfera irealului.

Încordarea bugetului este legată de faptul că, de-a lungul ultimilor ani, s-au acumulat tensiuni izvorâte din relaxări fiscale excesive, care au avut drept consecință scăderea dramatică a veniturilor fiscale la sub 26% din PIB. Nivelul veniturilor fiscale era oricum scăzut la noi, de aceea relaxări de anvergură au fost mai mult decât imprudente. Concomitent, au avut loc creșteri de cheltuieli "permanente", de venituri în general - astfel că salariile și pensiile au ajuns să reprezinte peste 75% din cheltuielile bugetului consolidat. Ambele trasee de acțiune (tăieri de taxe și impozite și creșteri de salarii/venituri) au tensionat tot mai mult bugetul public; menținerea deficitului bugetar la limita de 3% din PIB (pe cash, sau pe metodologia europeană) s-a realizat prin reducere sistematică de investiții. Ironia este că și acum sunt oameni politici care pledează pentru taxe și impozite mai mici.... Chiar nu vedem ce ni se întâmplă?", a mai spus Dăianu.