Fondurile UE destinate României după 2020, schimbări majore

Viitorul exercițiu financiar de alocare a fondurilor europene va aduce schimbări majore în banii direcționați către România.  

Fondurile europene destinate României pentru plăți directe în perioada 2020-2027 vor înregistra o creștere cu 15% față de actualul exercițiu financiar, în timp ce pentru zona de investiții va fi o scădere de aproximativ 16%, a declarat, marți, directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), Adrian Chesnoiu, citat de Agerpres.

"Cele 20,5 miliarde de euro din bugetul Uniunii Europene destinate României s-ar împărți conform celor doi piloni, pe plăți directe, Pilon I, acolo unde se găsesc aceste subvenții și Pilonul II, investiții, în care discutăm de tot ceea ce înseamnă dezvoltarea fermelor, dezvoltare rurală și acea componentă pentru care CE punctează foarte mult ca și abordare, componenta de mediu, căreia trebuie să-i acordăm 30% din întreaga anvelopă financiară de pe Pilonul II. În cifre efective, 13,3 miliarde de euro se duc pe Pilonul I și reprezintă o creștere de 15% raportat la exercițiul financiar 2014 -2020, iar pe Pilonul II observăm o scădere de la 8,13 miliarde de euro cât este componenta UE, la 6,75 miliarde de euro, ceea ce arată o scădere de aproximativ 16%", a spus Chesnoiu, la o conferință pe teme agricole organizată de ZF.

El a precizat că încă de la aderarea României în UE s-a prevăzut o schemă de contribuție la dezvoltare de 85% din întregul buget alocat din fondurile UE și de 15% de la bugetul național, însă în viitoarea programare rata de cofinanțare a statului membru va crește la 30%.

"Astfel, celor 8,13 miliarde de euro din programarea 2014-2020 li s-au adăugat 1,4 miliarde de euro contribuția României, înglobând un buget total de 9,5 miliarde de euro. Ce este foarte important și trebuie să avem în vedere este că în exercițiul financiar viitor politica la nivel european vine cu o schimbare majoră, cel puțin pe zona de investiții, pilonul II din PAC. Rata de cofinanțare a statului membru va fi de 30%, ceea va dubla efortul statal al României, ducând contribuția la aproximativ 2,5 miliarde de euro în cei șase ani", a precizat șeful AFIR.

Acesta a subliniat că europarlamentarii români din toate ramurile politice luptă în comisiile de specialitate ca bugetul alocat României să nu scadă în domeniul agriculturii, chiar dacă el a crescut la fondurile de coeziune, în condițiile în care CE a prezentat inițial un buget în scădere datorat ieșirii Marii Britanii din UE în domeniul agriculturii, de la 408 miliarde de euro, la 365 de miliarde de euro, respectiv o scădere de 28%.