Verdict dur pentru România de la Banca Centrală Europeană

Nivelul scăzut al venitului mediu pe cap de locuitor reprezintă cea mai mare problemă privind convergența reală a României în vederea aderării la Zona Euro. Verdictul aparține Băncii Centrale Europene.

Nivelul scăzut al venitului mediu pe cap de locuitor reprezintă cea mai mare problemă privind convergența reală a României în vederea aderării la Zona Euro, cu toate că acesta nu este un criteriu formal pentru aderare, consideră specialiștii Băncii Centrale Europene (BCE).

"Cea mai mare problemă (a României, n.r.) cu privire la convergența economică este nivelul scăzut al venitului mediu pe cap de locuitor, dar acesta nu este un criteriu formal pentru aderarea la euro", precizează sursa citată.

Reprezentanții instituției financiare internaționale au declarat, pentru AGERPRES, că Raportul de convergență pe 2018 arată că România se confruntă în continuare cu mai multe probleme economice și structurale atunci când vine vorba de problema convergenței. Când raportul băncii a fost emis în 2018, datele privind deficitul și datoria pentru 2017 și inflația din primăvara anului 2018 erau în linie cu criteriile de convergență necesare pentru intrarea în mecanismul cursului de schimb II (MCS II).

"Dar fluctuația ratelor inflației a fost ridicată în ultimii 10 ani. Este nevoie de măsuri care să îmbunătățească mediul instituțional și de afaceri, stimularea investițiilor și a concurenței pe piețele de produse, reducerea neconcordanțelor în ceea ce privește calificarea forței de muncă și deficiențelor pe această piață și îmbunătățirii calității și eficienței administrației publice și a sistemului judiciar. Ar trebui, de asemenea, să se depună eforturi semnificative pentru a îmbunătăți absorbția slabă a fondurilor UE de către România", susțin reprezentanții băncii.

Potrivit acestora, pentru a spori încrederea în sistemul financiar, autoritățile competente naționale ar trebui să continue să își îmbunătățească practicile de supraveghere, printre altele, prin respectarea recomandărilor aplicabile de organismele internaționale și europene relevante și prin colaborarea strânsă cu alți supraveghetori naționali ai Statele membre UE din cadrul colegiilor de supraveghere.

"Legea română nu respectă toate cerințele privind independența băncii centrale, interdicția de finanțare monetară și integrarea legală în Eurosistem", se spune în raport.

La întrebarea dacă este posibil ca România să intre în MCS II (mecanism al cursului de schimb, n.r.) în 2022 și apoi ZE (zona euro, n.r.) în 2024, reprezentanții BCE susțin că acesta ar depinde mai întâi de o solicitare formală a părții române, care ar fi evaluată de Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană și discutată cu Eurogrupul și cu ceilalți membri ERM II.

"Bulgaria în 2018 și Croația în acest an au început pregătirile pentru ERM II. Din 2014, toți membrii zonei euro trebuie să fie, de asemenea, membri ai uniunii bancare, ceea ce înseamnă că marile bănci sunt supravegheate direct de Direcția de Supraveghere bancară a BCE. În Eurogrup s-a convenit că, din cauza acestei prevederi, viitorii membri ai zonei euro ar trebui să încheie o 'cooperare strânsă' cu uniunea bancară, așa cum este prevăzut în regulamentul SSM. Acest lucru necesită deja o revizuire a calității activelor și teste de stres pentru băncile mari", au declarat reprezentanții BCE.