Suma uriașă de care Guvernul are nevoie în 2019 ca să evite colapsul

62008011
A fost făcută publică suma pe care Guvernul trebuie să o atragă în acest an de pe piețele financiare ca să se încadreze în deficitul bugetar asumat, unul oricum subevaluat.
În prima variantă a bugetului pe 2019 care a fost pusă în dezbatere la începutul anului necesarul de finanțare pentru acest an era de 70,6 miliarde lei. Ulterior, acesta a fost crescut până la 72 miliarde lei.
Potrivit programului de convergență publicat acum, necesarul brut de finanțare se situează în 2019 la aproximativ 72 miliarde lei, volumul total al împrumuturilor care urmează să fie atrase de Ministerul Finanțelor Publice de pe piețele interne și externe fiind determinat de un nivel al deficitului bugetar estimat la 2,76% din PIB.
Pe lângă asta, trebuie acoperit și nivelul datoriei care urmează să fie refinanțat în 2019 în valoare de 44 miliarde lei, conform Programului de convergență 2019-2022, publicat pe site-ul MFP.
"Ținând cont de obiectivul de reducere a riscului valutar și de dezvoltare a pieței interne a titlurilor de stat, deficitul bugetar va fi finanțat în proporție de circa 75% de pe piața internă și în completare de pe piața externă", se menționează în document.
Volumul indicativ al titlurilor de stat anunțate pentru anul 2019 care urmează a fi emise pe piața internă este de circa 49-50 miliarde de lei, în timp ce suma care va fi mobilizată de pe piața externă este de aproximativ 4,25 miliarde euro (echivalent) prin emisiuni de euroobligațiuni în cadrul programului MTN și prin împrumuturi de la instituții financiare internaționale (IFI).
Până în prezent, MFP a atras peste 11,76 miliarde lei (din care 1,44 miliarde lei prin programul TEZAUR) de pe piața internă, ceea ce echivalează cu un grad de realizare a planului de finanțare de pe piața internă în procent de 23,5%.
În ceea ce privește finanțarea externă, în data de 27 martie 2019, a fost atrasă suma de 3 miliarde euro printr-o emisiune de euroobligațiuni în trei tranșe, din care 1,15 miliarde euro cu scadența de 7 ani (randament 2,132%, cupon de 2%), 500 milioane euro cu scadența de 15 ani (randament de 3,618%, cupon de 3,5%) și 1,35 miliarde euro cu scadența de 30 ani (randament de 4,625%, cupon de 4,657%).
"Suma totală de 3 miliarde euro reprezintă cea mai mare tranzacție realizată vreodată de Ministerul Finanțelor Publice, prima emisiune cu trei tranșe din istoria României iar tranșa de 30 de ani este cea mai lungă maturitate emisă de România în monedă euro pe piața externă de capital. Astfel, suma atrasă prin emisiunea amintită anterior echivalează cu un grad de realizare a planului de finanțare de pe piața externă în procent de 70,6%", se subliniază în Programul de convergență.
De asemenea, pentru diversificarea bazei de investitori și extinderea maturității medii rămase a datoriei publice guvernamentale MFP intenționează să realizeze operațiuni de răscumpărare anticipată, fiind vizate în principal euroobligațiunile în USD lansate în trecut cu cupoane mari și care ar putea fi preschimbate cu euroobligațiuni noi în USD cu maturități lungi și cupoane mai reduse.
"Pentru îmbunătățirea managementului datoriei publice și evitarea presiunilor sezoniere în asigurarea surselor de finanțare a deficitului bugetar și de refinanțare a datoriei publice guvernamentale, în vederea reducerii riscului de refinanțare și de lichiditate Ministerul Finanțelor Publice are în vedere menținerea rezervei financiare (buffer) în valută la dispoziția Trezoreriei Statului, în valoare echivalentă acoperirii necesităților de finanțare a deficitului bugetar și refinanțării datoriei publice pentru cca. 4 luni", se precizează în document.
Pe fondul creșterii economice și al unor deficite calculate conform metodologiei UE de până la 3% din PIB, în perioada 2019 - 2022, se estimează că ponderea datoriei guvernamentale brute nu va depăși 38% din PIB. Dacă se au în vedere activele financiare lichide, nivelul datoriei guvernamentale nete (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) în perioada de analiză nu va depăși 30% din PIB.
Guvernul a aprobat miercuri Memorandumul privind Programul de convergență 2019-2022. Documentul are la bază prevederile Strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2019-2021 și prognoza cadrului macroeconomic pe termen mediu 2019-2022.
Urmărește știrile Realitatea Financiara și pe Google News

























