România, pe locul 40 în lume în topul mondial al Tranziției Energetice. Ce înseamnă asta

România se află pe locul 40 în lume, din 115 țări analizate, în topul "tranziției energetice" unde devansează câteva țări ale UE, precum Polonia, Grecia, Cehia, Cipru, Croația, Ungaria, economii aflate în a doua parte a clasamentului mondial.

Topul mondial al tranziției energetice a fost lansat recent de Forumul Economic Mondial: Energy Transition Index (ETI) 2019. Acest raport compară sectoarele energetice a 115 economii și evaluează cât de pregătite sunt acestea pentru tranziția energetică.

Indicele ETI este compus în proporții egale din scorul pentru performanța sistemului energetic și scorul nivelului de pregătire pentru tranziția energetică, arată o analiză INACO.

Scorul pentru performanța energetică este format din următorii indicatori: dezvoltare economică (33%), protejarea mediului (33%), securitate energetică și acces la energie (33%).

Nivelul de pregătire pentru tranziția energetică include următorii indicatori: capital și investiții, legislație, instituții și guvernare, infrastructură și mediu de afaceri inovativ, capital uman, structura sistemului de energie - fiecare cu o pondere de 17%.

Țările cu scoruri ridicate în topul tranziției energetice au câteva lucruri în comun: sisteme legislative stabile, mediu de afaceri inovativ, capabil să atragă investiții, angajamentul mediului politic pentru tranziția energetică. În top 10 sunt doar țări europene, în frunte cu Suedia (74,9), Elveția (74,3) și Norvegia (73,4), topul fiind completat de Islanda și alte 6 țări UE.

Țările aflate în coada topului au o legislație laxă, dublată de instabilitate politică.

Unde se află România?

Țara noastră se găsește pe locul 40 în lume, din 115 țări analizate, cu 59.3 puncte din maximum 100 posibile. România devansează câteva țări ale UE, precum Polonia, Grecia, Cehia, Cipru, Croația, Ungaria, economii aflate în a doua parte a clasamentului mondial.

Scorurile României pentru triunghiul performanței energetice sunt:

• protejarea  mediului – 59.7 puncte (locul 27 în lume).

• securitatea energetică și accesul la energie – 85.1 puncte din 100 (locul 34),

• dezvoltare economică – 59.5 puncte (locul 71)

Cel mai bun scor la nivel mondial la subindicele performanței energetice aparține Norvegiei în raportul din 2019, cu scorurile de 88.6, 86.6 și, respectiv, 69.8 la cei trei indicatori. Comparând rezultatele cu cele obținute de țara noastră, constatăm că Norvegia și România au obținut scoruri apropiate la securitate energetică și scoruri comparabile la protejarea mediului. Diferența cea mai puternică s-a înregistrat la nivelul de dezvoltare economică.

În ceea ce privește subindicele nivelului de pregătire pentru tranziția energetică, România se găsește pe locul 54 din 115 țări, pe locul I situându-se Finlanda. Scorurile cele mai apropiate între România și Suedia le regăsim la structura sistemului energetic, de altfel și singurul subindice unde reușim să devansăm Finlanda, iar cele mai decalate rezultate le regăsim la capitalul uman și la infrastructură, de data aceasta în dezavantajul României.

Ce face UE? Dar noi?

Topul Mondial al Tranziției Energetice vine în contextul inițiativei UE numită Pachetul  "Energie curată pentru toți europenii", care are ca scop modernizarea economiei europene, atragerea investițiilor și crearea de locuri de muncă.

Țintele asumate sunt ambițioase: sporirea eficienței energetice cu 35% până în 2030, iar energia regenerabilă să reprezinte 35% din consumul total până în 2030.

Comisia Europeană a solicitat statelor membre deschiderea piețelor de electricitate și gaze, eliminarea prețurilor reglementate și introducerea unor măsuri de protecție tranzitorii pentru consumatorii vulnerabili.

Reacția României la această solicitare "nu s-a lăsat așteptată" și în decembrie 2018 s-a materializat în OUG 114, care a plafonat la 68 de lei pe MWh prețul gazelor de producție internă pentru toată piața, contrar recomandărilor europene. Reacția UE a fost declanșarea procedurii de infringement împotriva României, în martie 2019 arătând că prevederile OUG 114/2018 încalcă directivele europene din domeniul gazelor. OUG 114/2018 a devenit OUG 19/2019, care a păstrat plafonate cantitățile de gaze pentru consumatorii casnici și pentru producătorii de energie.

Inaco arată că esențială pentru România și pentru UE este stabilirea unei structuri operaționale public-private-civice care să stimuleze colaborarea și să definească repere specifice și planuri de acțiune cu ținte clare. România se poate inspira din bunele practici europene ale suedezilor, elvețienilor, finlandezilor sau norvegienilor și oferi rapid românilor securitatea și eficiența energiilor curate, pornind de la capitalul uman și infrastructura necesară accesului tuturor gospodăriilor.Ce propune Inițiativa pentru Competitivitate vezi aici