România intră în lumea bună a UE. La cât de mult consumă

Țara noastră se distanțează de Bulgaria, a depășit Ungaria și Croația și se alătură Țărilor Baltice la indicatorul de consum individual.România a ajuns în 2016 la 68% din nivelul de trai mediu al UE 28, potrivit indicatorului de consum individual efectiv (AIC) publicat de Eurostat pentru toate statele membre.În varianta mai cunoscută de măsurare a nivelului de trai, care constă în PIB pe locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard, în 2017 ne-am situat la 63% din media UE.[caption id="attachment_5138" align="alignnone" width="979"]

Sursa: Eurostat[/caption]Astfel, ţara noastră a depăşit grupul format din Ungaria, Croaţia şi Bulgaria, şi, în premieră absolută, a fost inclusă în comunicatul oficial alături de Estonia şi Letonia, printre ţările care au de recuprat un decalaj de circa 30% faţă de media europeană, scrie cursdeguvernare.ro.Diferenţa dintre România şi Bulgaria s-a majorat în ultimii patru ani de la 5 puncte procentuale până la 13 puncte procentuale la nivelul AIC, iar modificarea la nivelul diferenţei de PIB pe locuitor la paritatea puterilor de cumpărare a cunoscut o modificare de la 9 până la 14 puncte procentuale.Avansul între 2014 şi 2017 a fost spectaculos, de nu mai puțin de 12 puncte procentuale.Consumul individual efectiv (abreviat AIC în limba engleză), reflectă mai fidel bunăstarea unui cetăţean dintr-o anumită ţară decât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Acesta din urmă se bazează pe bunurile şi serviciile achiziţionate şi plătite de o gospodărie.În schimb, AIC se calculează pe baza bunurilor şi serviciilor realmente consumate de indivizi, fără a ţine cont de faptul că acestea au fost contractate şi plătite de către gospodării, guvern sau organizaţii non-profit. De aceea, este de preferat pentru comparaţii internaţionale și reflectă mai bine nivelul de trai.Diferenţele rezultă din aceea că ponderea plăţilor făcute direct de gospodării pentru servicii importante, precum sănătatea şi învăţământul, diferă substanțial de la o ţară la alta. Astfel, ordinea aparentă a țărilor după nivelul de trai, ce ar rezulta din compararea clasicului PIB/locuitor, poate suferi modificări importante.