Proiect buget 2019. Guvernul vede riscuri economice doar în plan extern

Riscurile cu care se poate confrunta economia României în 2019 sunt mai ales externe, apreciază Executivul în proiectul de buget pe 2019, publicat joi seară.

Riscurile care pot afecta economia reală și, implicit, obiectivul de creștere economică din România sunt în principal de natură externă, iar evenimentele internaționale, care amplifică tensiunile geopolitice, ar putea conduce la o depreciere a cursului de schimb, notează Ministerul Finanțelor Publice (MFP), în Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2019 și proiecția acesteia pe anii 2020-2022, publicat joi seara.

"Riscurile care pot afecta economia reală și implicit obiectivul de creștere economică sunt în principal de natură externă. Economia românească, ca parte a economiei europene, depinde de contextul economic internațional și, în special, de creșterea economică din principalele țări partenere din punct de vedere comercial. Un prim risc pe termen mediu îl reprezintă condițiile în care se realizează ieșirea Marii Britanii din UE. Prevederile proiectului de acord arată că, din punct de vedere al schimbărilor comerciale, nu există factori adverși, cel puțin până în anul 2022. Estimările Comisiei Europene și ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză indică un impact moderat al Brexit, apreciat până la maxim 0,2% din PIB pe ansamblul UE și mai redus în cazul României, care s-ar putea dovedi în final chiar mai mic. Mai mult, protejarea drepturilor lucrătorilor români din Marea Britanie, conform proiectului de acord, va avea un efect pozitiv asupra contului curent al balanței de plăți", se precizează în document.

Potrivit sursei citate, o posibilă supraîncălzire a economiei americane ar putea declanșa o înăsprire mai rapidă a politicii monetare cu impact negativ asupra piețelor emergente.

"Pentru anii 2019 și 2020, se așteaptă o creștere robustă a economiei globale, în ușoară încetinire față de anii 2017 și 2018, respectiv de 3,7% în fiecare an conform WEO publicat de FMI în octombrie 2018 și de 3,5% anual în cazul Prognozei de toamnă a Comisiei Europene. Totuși, riscurile negative la adresa contextului mondial sunt în creștere în condițiile unei incertitudini ridicate cu privire la politicile economice și comerciale ale Statelor Unite. O posibilă supraîncălzire a economiei americane ar putea declanșa o înăsprire mai rapidă a politicii monetare cu impact negativ asupra piețelor emergente, determinată de migrarea fluxurilor de capital din aceste zone către SUA, atrase de dobânzile mai mari. Având în vedere caracterul deschis al economiei UE, aceasta ar fi, de asemenea, afectată. Deteriorarea contului curent al Statelor Unite ar putea escalada disputele comerciale, acest lucru afectând, în principal, China. La nivel mondial, de asemenea, ar putea avea loc o amplificare a incertitudinii, cu efect asupra încrederii investitorilor, investițiilor și creșterii economice", se arată în Raportul citat de Agerpres.

MFP menționează, totodată, că pe plan intern "riscurile sunt în general pozitive", iar tensiunile internaționale ar putea conduce la o depreciere a cursului de schimb și implicit, la rate ale inflației peste nivelul prognozat.

"Pe plan intern, riscurile sunt în general pozitive. De asemenea, redresarea cererii pe piața imobiliară, pe segmentul locuințelor, ar putea antrena o relansare a activității în construcții. Riscurile interne asociate evoluției inflației sunt date de apariția unor condiții meteorologice nefavorabile cu efect asupra prețurilor produselor agroalimentare, în contextul în care prognoza are în vedere ani agricoli normali, și de consecințele pestei porcine africane. Totodată, evenimentele internaționale, care amplifică tensiunile geopolitice, ar putea conduce la o depreciere a cursului de schimb. Aceste riscuri pot conduce la rate ale inflației peste nivelul prognozat", se arată în document.

Bugetul de stat pentru anul acesta este construit pe un Produs Intern Brut de 1.022 miliarde de lei, reprezentând o creștere de 5,5% față de 2018, o inflație medie anuală de 2,8% și un deficit bugetar estimat la la 2,55% din PIB (cash) și 2,57% din PIB (ESA), potrivit datelor publicate, joi, de MFP.

Veniturile bugetului general consolidat proiectate pentru 2019 sunt estimate la 341,4 miliarde de lei, respectiv 33,4% din PIB. Potrivit estimărilor autorităților, cele mai mari venituri sunt prevăzute la contribuțiile de asigurări sociale - 11,5%, TVA - 6,8 %, accize - 3%, impozit pe salarii și pe venit - 2,3% din PIB.

Cheltuielile bugetului general consolidat pentru anul 2019 sunt estimate la 367,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă 35,9% din PIB. Cele mai mari ponderi în PIB le au cheltuielile cu asistența socială - estimate la 109,8 miliarde lei, respectiv 10,7% din PIB (se mențin la aceeași pondere ca și în anul 2018) și cheltuielile de personal - în sumă de 102,5 miliarde lei (10% din PIB).