OUG 114, pusă la zid de români. Rusia va fi avantajată pe piața energiei

Barometrul de securitate energetică arată că 62,7% dintre respondenți nu sunt de acord cu decizia Guvernului de a adopta OUG 114.

Barometrul de securitate energetică arată că 62,7% dintre respondenți nu sunt de acord cu decizia Guvernului de a adopta OUG 114, iar 63,5% susțin că aceasta va duce la creșterea facturii la gaze și electricitate, a declarat, vineri, Remus Ioan Ștefureac, director general al INSCOP Research.

"O altă întrebare pe care am purtat-o și care preocupă mediul privat, preocupă sectorul public, celebra Ordonanță 114. Evident am încercat să adresăm această întrebare într-un context explicativ, într-un sondaj aplicat la nivel național nu poți pur și simplu să întrebi populația ce părere aveți despre o ordonanță, care are și un număr. Nu ne putem închipui că oamenii știu despre ce e vorba. Deci am explicat conținutul, foarte pe scurt, evident, al acestei ordonanțe.....62,7% dintre respondenți nu sunt de acord cu aplicarea unei asemenea măsuri, o cincime, 21%, o susține, restul nu știu/nu răspund. De asemenea, în ceea ce privește efectele, am testat și diverse efecte ale acestei măsuri, intensitatea cea mai mare o regăsim în ceea ce privește creșterea facturilor la gaz și electricitate", a spus Remus Ioan Ștefureac.

Majoritatea respondenților consideră că măsurile adoptate prin OUG 114 vor avea efecte negative precum creșterea facturilor la gaze și electricitate (63,5%), scăderea numărului de locuri de muncă din sectorul energetic (54,8%) plecarea investitorilor străini (55,6%) sau scăderea investițiilor din sectorul energetic (54,8%).

Întrebați dacă sunt de acord cu exploatarea gazelor din Marea Neagră, 75,6% au spus că sunt de acord, iar 14,7% că nu sunt de acord. Principalul avantaj al României prin exploatarea gazelor de la Marea Neagră ar fi asigurarea de resurse interne de gaz la prețuri bune pentru populație, în viziunea a 37%, sau câștigarea independenței energetice prin eliminarea importurilor de gaz din Rusia, susțin 17,6% dintre cei care au răspuns.

La întrebarea "Cine credeți ca va avea de câștigat dacă aceste resurse nu vor fi exploatate în următorii ani?", 50,1% au răspuns Rusia, 19,8% - România, 10,2% - Europa, 5,4% - SUA, iar 14,5% nu știu sau nu răspund.

În ceea ce privește finalizarea construirii celorlalte reactoare nucleare de la Cernavodă, 65,9% au spus că sunt de acord, iar 22,6% au afirmat că nu sunt de acord. În cazul în care s-ar începe construcția lor, 30,6% spun că ar trebui făcute cu firme din Uniunea Europeană, 28% cu companii din SUA, 17,2% cu societăți din Canada, 4,7% cu firme din China, iar 3,5% cu companii din Rusia.

De asemenea, studiul arată că 58% dintre respondenți vor ca statul să subvenționeze cu sume adecvate doar consumatorii de energie vulnerabili care au venituri mici, în vreme ce 35,4% consideră că statul ar trebui să subvenționeze cu sume mici toți consumatorii de energie, indiferent de veniturile pe care le câștigă.

Dacă România ar produce mai mult gaz decât consumă, surplusul de gaz ar trebui păstrat în depozite în opinia a 54,5% dintre participanții la sondaj.

"Pentru subsemnatul a fost o surpriză plăcută, extraordinară. Rezultatele Barometrului de securitate energetică arată că publicul înțelege și sprijină consolidarea securității energetice e României, printre altele prin punerea în exploatare a resurselor de gaze naturale de la Marea Neagră, prin continuarea construcției grupurilor de la Cernavodă cu tehnologie sigură și prin nevoia de a modifica anumite prevederi dezastruoase din Ordonanța 114, printre altele. Asta mie îmi spune că poporul român are un bun simț strategic excepțional", a afirmat Vasile Iuga, expert în energie.

Sondajul de opinie 'Barometrul Securității Energetice' a fost realizat de INSCOP Research la comanda Laboratorului de Analiza a Razboiului Informațional și Comunicare Strategica (LARICS) din cadrul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale 'Ion I. C. Bratianu' al Academiei Române (ISPRI). Datele sondajului au fost culese în perioada 4 -12 septembrie 2019. Volumul eșantionului a fost de 1050 persoane.