Mugur Isărescu: "Unde vreți, nene, să ținem aurul? Credeți că euro și dolarii stau în beci la BNR"

Liviu Dragnea și Șerban Nicolae au depus miercuri un proiect de lege care prevede ca 95% din aurul României să fie repatriat. Guvernatorul Mugur Isărescu, a explicat de curând de ce BNR ține rezerva de aur la Londra.

La începutul lunii februarie, guvernatorul Mugur Isărescu comenta ironic acuzațiile care i-au fost aduse pe motiv că Banca Națională ține rezervele țării în străinătate. România deține aproape 104 tone de aur.

„Am fost acuzat că de ce țin rezervele în străinătătate. De parcă le țin eu, parcă sunt ale mele. Unde vreți nene să le ținem? Sunt rezerve internaționale, credeți că euro și dolarii stau în beci la Banca Națională? Stau în conturi”, a spus guvernatorul BNR.

Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 31 ianuarie 2019 au fost de 35,765 miliarde euro, față de 36,8 miliarde euro la 31 decembrie 2018.

Rezerva de aur s-a menținut la 103,7 tone. În condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, valoarea acesteia s-a situat la 3,843 miliarde euro.

BNR menține aurul în custodie la Banca Angliei. Aurul aflat în custodie la Banca Angliei aparține în continuare României – și nu poate fi folosit decât la instrucțiunile exprese ale Băncii Naționale a României, susține BNR.

Decizia de trimitere în custodie a aurului la Banca Angliei a fost făcută cu informarea Parlamentului, Președinției și Guvernului de la acea dată. Ultimul transfer de aur la Banca Angliei a avut loc cu mult timp înaintea crizei financiare internaționale.

Scandalul aurului de la BNR, declanșat în martie 2018

Banca Națională a României a respins în martie 2018 "orice insinuare care pune în discuție certificarea și legalitatea administrării rezervei internaționale" și a declarat că "regretă faptul că reprezentanți ai mass media ignoră voit sau în necunoștință de cauză datele publice pe care BNR le pune la dispoziție și punctul de vedere al Băncii", după cum a spus purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu.

"În emisiunea moderată de dna Oana Zamfir, în data de 22 martie a.c., la postul de televiziune Antena 3, au fost făcute din nou acuzații - la care BNR a răspuns în mod repetat - în legătură cu rezerva de aur a României, de către dl. Lucian Isar și acceptate fără verificare de către moderatoarea emisiunii. Deși BNR a pus la dispoziție o serie de date în legătură cu rezerva de aur a Românei și explicații de fond în legătură cu administrare acesteia, informațiile publice menționate au fost ignorate și răstălmăcite fie din neînțelegere, fie cu vădită rea intenție. Mai mult, unele date au fost citate trunchiat. BNR respinge ferm orice insinuare care pune în discuție certificarea și legalitatea administrării rezervei internaționale. Administrarea rezervei de aur se face conform prevederilor legale în vigoare care conferă atribuții și responsabilități clare BNR (păstrare, depozitare, administrare, auditare)", precizează sursa citată.

Dan Suciu reamintește, în context, faptul că BNR informează lunar în legătură cu evoluția rezervei de aur prin comunicate de presă iar, anual, în Raportul adresat Parlamentului, datele sunt prezentate cu certificarea celor mai importante firme de audit, conform standardelor practicate de băncile centrale europene.

Totodată, purtătorul de cuvânt al băncii centrale precizează că BNR a furnizat explicații, într-o serie de materiale publicate pe site-ul instituției, la secțiunea "opinii BNR" cu privire la "așa-zisul prejudiciu" invocat prin renunțarea la plasarea aurului drept contrapartidă.

Este vorba despre materiale semnate de Paul Văleanu ("Atenție la cifre"), Cătălin Dumitrescu ("Adevărul despre aurul României - răspunsul unui coleg de generație la repetatele fantasmagorii ale lui Lucian Isar"), Alina Constantinescu ("Despre risc și randament în administrarea rezervei de aur a tării") și Victor Andrei ("Despre administrarea rezervei de aur a României").

"Toate aceste materiale dovedesc, dacă mai este nevoie, că așa-zisul prejudiciu invocat este pur și simplu fără niciun fundament și descalificant pentru oricine îl susține că atare. BNR reamintește că a calificat intervențiile dlui Lucian Isar pe aceeași temă, cu aceleași false argumente, drept un 'un atac la reputația băncii' și o încercare de a duce în derizoriu activitatea BNR, încă din august 2016 (http://www.bnr.ro/page.aspx?prid=11996). BNR constată că aceste atacuri continuă în același mod și regretă faptul că reprezentanți ai mass media ignoră voit sau în necunoștință de cauză datele publice pe care BNR le pune la dispoziție și punctul de vedere al Băncii", se arată în declarația lui Dan Suciu.

Cum explică BNR păstrarea aurului la Londra

Documentul semnat de purtătorul de cuvânt al BNR prezintă, pe scurt, explicațiile lui Dragoș Popescu, arbitrajist principal, Direcția Operațiuni de piață, la BNR, care arată că menținerea aurului în custodie la Banca Angliei, una dintre cele mai prestigioase și sigure bănci centrale din lume, are ca scop, în primul rând, garantarea faptului că România dispune de o rezervă de aur standardizată și disponibilă a fi utilizată ca garanție în cazul unor operațiuni de finanțare a țării în situații de criză ori pentru o eventuală valorificare într-o perioadă scurtă de timp.

"Păstrarea aurului la Banca Angliei conferă implicit pieței internaționale confortul că acea rezervă de aur respectă condițiile standard minime pentru tranzacționare imediată. În cazul folosirii aurului din țară drept garanție (colateral) ar fi necesare câteva etape de verificare a caracteristicilor lingourilor avute în vedere, etape ce ar face practic imposibilă folosirea în caz de urgență", explică Dragoș Popescu.

Pentru păstrarea în custodie, custodele - în acest caz Banca Angliei - nu remunerează pe cel căruia îi prestează servicii astfel că Banca Angliei nu plătește dobândă pentru aurul aflat în custodie niciunui client, fie bancă centrală sau comercială.

"Nici banca centrală a României, nici cea a Poloniei, nici cea a Bulgariei, nici cea a Italiei etc. nu primesc dobândă pentru aurul aflat în custodie la Banca Angliei și este firesc să fie așa. Aurul aflat în custodie la Banca Angliei aparține în continuare României - și nu poate fi folosit decât la instrucțiunile exprese ale Băncii Naționale a României. O eventuală valorificare a stocului de aur ar implica o formă sau alta de înstrăinare, chiar dacă rămâne depozitat la Banca Angliei. Deciziile de natură strategică privind administrarea rezervei internaționale a României (aur plus valute convertibile) se aprobă, conform legii, de către Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României. Deciziile de natură tactică adoptate la nivelul Comitetului de administrare a rezervelor internaționale din BNR, precum și propunerile formulate către Consiliul de administrație, se realizează la nivelul întregului comitet, nu doar de către o persoană, chiar dacă această persoană este guvernatorul BNR. Decizia de trimitere în custodie a aurului la Banca Angliei a fost făcută cu informarea Parlamentului, Președinției și Guvernului de la acea dată. Ultimul transfer de aur la Banca Angliei a avut loc cu mult timp înaintea crizei financiare internaționale și nu după aceasta așa cum se vehiculează în intervențiile recente ale unor analiști", a explicat arbitrajistul principal BNR.

În plus, Dragoș Popescu menționează că apetitul față de risc diferă între băncile centrale și chiar de-a lungul timpului în cazul aceleiași bănci centrale, în funcție de condițiile pieței.

"În cazul BNR, obiectivele principale urmărite în activitatea de administrare a rezervelor internaționale rămân siguranța și lichiditatea, pentru a consolida bonitatea financiară internațională a României și pe această bază, a reduce costurile de finanțare internațională ale țării (...) Obținerea unei performanțe investiționale cât mai ridicate este un obiectiv secundar, urmărit pe termen lung", afirmă Popescu.

Potrivit acestuia, datele pe care le-a publicat BNR arată că aceste "dobânzi" au fost, în perioada post-criză, extrem de mici. Analizând experiența post-criză, mai este de menționat că astfel de operațiuni cu rezerva de aur au mai fost practicate, în anumite limite, de bănci centrale care au înregistrat pierderi, din alte operațiuni. După cum se știe, BNR a obținut în perioada ultimilor ani profit bilanțier și nu a fost nevoită să utilizeze rezerva de aur, precizează Dragoș Popescu.

"Plasarea aurului sau a altor active de rezervă în depozite la bănci comerciale sau alte tipuri de instituții financiare, în operațiuni de arbitraj sau de tip speculativ, se face cu un risc - unul din cele mai importante fiind cel de contrapartidă. Acest risc a crescut semnificativ odată cu ultimă criză majoră, și deși a scăzut între timp, nu a revenit la nivelul pre-criză. Materializarea acestui risc ar presupune chiar pierderea cantității de aur plasată la acea contrapartidă. Programele de repatriere ale aurului anunțate de unele bănci centrale au vizat mai puțin aurul de la Londra, principalul centru de tranzacționare de pe piața aurului. Bănci centrale precum cele ale Germaniei sau Olandei au repatriat într-adevăr o parte din cantitatea de aur depozitată în străinătate, dar cu predilecție pe cea din diferite alte centre (Paris, New York). În plus, trebuie avut în vedere că aceste țări dețineau peste 70 la sută din rezervele de aur în străinătate, sensibil mai mult decât deținerile României (60 la sută). În ceea ce privește repatrierea rezervei de aur a Băncii Naționale a Ungariei, aceasta fiind foarte mică (3 tone), nu are semnificație pentru problematica în discuție", mai arată arbitrajistul principal al băncii centrale.

Potrivit BNR, de peste 10 ani rezerva de aur a României este de 103,7 tone din care 61,24 tone în contul de la Londra și restul în țară. Informațiile privind rezerva de aur a României, în contextul evoluției rezervelor internaționale ale țării, sunt publicate lunar de către BNR.