De ce "taxa pe lăcomie" NU poate fi legată de ROBOR. Explicația BNR

BNR atrage atenția că taxa pe activele bancare NU poate fi legată de indicii ROBOR fără a pune în pericol politica monetară a României, cu efecte dramatice pe termen mediu și lung.

Legarea taxei asupra activelor financiare ale instituțiilor de credit de cotații reprezentative ale pieței monetare interbancare - precum ROBOR la 3 și 6 luni - înseamnă, de fapt, legarea ei de conduita politicii monetare, arată minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României, publicată pe site-ul instituției.

"În contextul discutării implicațiilor taxei asupra activelor financiare ale instituțiilor de credit, membrii Consiliului și-au exprimat din nou îngrijorările legate de maniera de stabilire a acesteia, reiterând că legarea acestei taxe de cotații reprezentative ale pieței monetare interbancare - precum ROBOR la 3 și 6 luni - înseamnă, de fapt, legarea ei de conduita politicii monetare, fiind prin urmare esențial ca OUG 114 să renunțe la această abordare. S-a subliniat că independența instrumentelor de politică monetară, ca parte a independenței statutare a BNR, este crucială pentru îndeplinirea mandatului privind stabilitatea prețurilor. Totodată, s-a arătat din nou că efectele adverse ale taxei ar putea fi potențate de cele ale inițiativelor legislative vizând sectorul bancar aprobate recent, ale căror prevederi sunt de natură a afecta creditarea și transmisia monetară, dar și stabilitatea băncilor, precum și costurile de finanțare externă ale economiei", se spune în minuta BNR.

Membrii Consiliului au conchis că efectele cumulate ale acestor măsuri sunt dificil de evaluat în stadiul actual, având în vedere o serie de neclarități și multitudinea canalelor de propagare în economie, ele fiind de natură să sporească gradul de incertitudine ce caracterizează actuala prognoză.

Conform documentului, s-a arătat că incertitudini crescute sunt asociate și conduitei viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, dată fiind nefinalizarea proiectului de buget pe anul 2019, observându-se totodată că actuala perspectivă a creșterii economice presupune o conduită cvasi-neutră a acestei politici în 2019, succedată însă de revenirea la o atitudine pro-ciclică în 2020, în principal ca urmare a aplicării din toamna anului curent a prevederilor legii pensiilor.

Prognoza asumă și o reducere mai lentă a gradului de acomodare a condițiilor monetare, dar și o încetinire mai evidentă a creșterii economice în zona euro/UE și pe plan global, arată Agerpres.

În opinia unor membri ai Consiliului, încetinirea pe plan extern ar putea fi însă chiar mai pronunțată, date fiind riscurile crescute induse de conflictul comercial și de modul de ieșire a Marii Britanii din UE, precum și de tensiuni geopolitice și volatilitatea pieței financiare internaționale. S-au făcut, de asemenea, referiri la conduita politicii monetare a BCE și a altor bănci centrale mari și la atitudinea probabilă a băncilor centrale din regiune.

În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie. Totodată, s-a reiterat importanța unui dozaj și a unei cadențe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, din perspectiva ancorării anticipațiilor inflaționiste și a menținerii ratei anuale a inflației pe traiectoria evidențiată de prognoza pe termen mediu a BNR, în condiții de protejare a stabilității financiare.