Consiliul Fiscal anunță apocalipsa bugetară din cauza creșterii cheltuielilor de apărare: „3-4 % din PIB va fi un șoc pentru România”

Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, consideră că o creștere a cheltuielilor militare la 3-4% din PIB va reprezenta un adevărat șoc pentru bugete de criză precum cel al României.

Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, susține că modul în care a fost tratată absorbția fondurilor europene, mai ales în ultimii ani, „este de neînțeles; vorbe multe și fapte puține” în contextul în care cheltuielile cu apărarea, provocate de războiul din Ucraina, sunt de așteptat să pună și mai mare presiune pe bugetul României.

"România a alocat pentru apărare anul trecut puțin peste 2% din PIB (...) Este posibil să se ajungă la un compromis în NATO, și ținta minimă de cheltuieli de apărare ca pondere în PIB să fie între 3 și 4%. Dar și așa, este un șoc pentru bugetele publice în UE. Starea precară a bugetului public al României, cu venituri fiscale (inclusiv contribuții) foarte joase (26-27% din PIB, față de media de peste 40% în UE), este un handicap enorm", precizează Daniel Dăianu, într-un articol publicat pe pagina Consiliului Fiscal.

El afirmă că această situație este rezultatul unei "miopii și al unor erori de politică economică".

"Iar să faci a corecție de mare amplitudine când mediul internațional este mai mult decât nefavorabil, când ești obligat să aloci considerabil mai multe resurse pentru apărare, este o misiune, ai zice, fără ieșire. Și totuși, trebuie să răzbim, într-un fel sau altul. Trebuie să avem venituri fiscale mai mari și să restrângem cât mai mult din cheltuieli, să cheltuim cât mai eficient. Și să folosim la maximum fondurile europene", spune Daniel Dăianu.

Președintele Consiliului Fiscal consideră că modul în care a fost tratată absorbția fondurilor europene, mai ales în ultimii ani, "este de neînțeles; vorbe multe și fapte puține".

"Să fim în situația de a pierde multe miliarde de euro din PNRR este mai mult decât regretabil. Când se știe că PNRR se termină în 2026, absorbția de fonduri europene trebuia să fie obsesia guvernelor; nu a existat un simț al urgenței! Cadrul Financiar Multilateral (CFM) va aloca probabil mai puține resurse României în noul exercițiu. Disputele politice, organizarea de alegeri parlamentare și prezidențiale consumă din atenție și energie, dar nu trebuie să anuleze eficiența actului de guvernare. Cum se observă acasă și în străinătate, avem capacitate instituțională și politici publice slabe. Alții nu știu cum să obțină fonduri în plus, iar noi, din varii motive, riscăm să pierdem mare parte din ceea ce este alocat României", apreciază Daniel Dăianu.

"România trebuie să facă acum tot ceea ce este posibil pentru a recupera cât mai mult din timpul pierdut, trebuie să fie prioritizate investiții ce pot fi finanțate cu bani europeni. Vizita delegației CE la București în februarie a.c a fost un semnal de alarmă. Și documente ale Consiliului Fiscal (inclusiv opinia privind proiectul de buget public pentru 2025) au semnalat pericolul de a se pierde sume mari din PNRR. Absorbția de fonduri europene intră în matricea după care finanțatorii externi, agențiile de rating măsoară riscul suveran al României. Trebuie să evităm o accentuare a deficitului de credibilitate pe care îl avem, să nu sporim nervozitatea piețelor financiare față de România. Chiar dacă propunerea unor înalți oficiali europeni (inclusiv Ursula von der Leyen), de a nu lua în calcul creșterea de cheltuieli pentru apărare în estimarea deficitelor bugetare, ar avea câștig de cauză, situația bugetului public al României ar rămâne extrem de complicată. Și este de văzut dacă se va accepta emiterea de obligațiuni comune de apărare (în numele UE), care ar fi un ajutor pentru statele cu deficite bugetare foarte mari", subliniază Daniel Dăianu.