British Steel, prima mare compaie engleză afectată de Brexit

Incertitudinile mari generate de intrarea în vigoare a noului indice de referință pentru creditele acordate populației (IRCC) au fost reliefate în ședința de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, conform minutei ședinței din această lună.

"În discuțiile privind condițiile monetare, membrii Consiliului au evidențiat creșterea consemnată în aprilie de principalele cotații ROBOR - implicit de ecartul lor pozitiv față de rata dobânzii de politică monetară -, dar și ascensiunea relativ mai amplă a ratei dobânzii la tranzacțiile de pe piața monetară interbancară, urmată, însă, în luna mai, de o ajustare descendentă, chiar și în condițiile controlului asupra lichidității de pe piața monetară exercitat de banca centrală prin atragerea de depozite la termen. S-au făcut referiri și la scăderea înregistrată în martie de rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen ale societăților nefinanciare și la stagnarea celei aferente plasamentelor similare ale populației - considerată defavorabilă economisirii -, precum și la temperarea semnificativă în aceeași lună a creșterii ratei medii a dobânzii la creditele noi. Au fost reliefate incertitudinile mari generate în acest context de intrarea în vigoare, începând cu 2 mai, a nivelului de 2,36% al noului indice de referință pentru creditele acordate populației, IRCC - calculat pe baza datelor din trimestrul IV 2018 și aplicabil în trimestrul II 2019 -, fiind discutate și implicațiile acestei schimbări asupra transmisiei și conduitei politicii monetare și, în final, asupra întregului cadru al acestei politici", se spune în minuta BNR.

Conform documentului, a fost subliniată relativa stabilizare recentă a cursului de schimb leu/euro, apreciindu-se, însă, că în condițiile continuării deteriorării poziției externe a economiei evoluția lui viitoare rămâne preocupantă din perspectiva inflației și a încrederii în moneda națională, mai ales în ipoteza unei schimbări bruște a sentimentului pieței financiare internaționale și/sau a modificării percepției asupra riscului asociat economiei/pieței financiare locale.

"S-a observat că majorarea anuală a creditului acordat sectorului privat s-a temperat ușor și în luna martie, dar a rămas robustă, la 7,7%, în condițiile în care scăderea dinamicii componentei în lei - regăsită în principal la nivelul creditelor de consum și atribuibilă mai cu seamă unor efecte de bază - a fost în mare parte contrabalansată ca impact de atenuarea declinului creditului în valută, alături de efectul statistic al majorării cursului de schimb al leului. Ponderea în total a componentei în lei s a mărit la 65,8%", potrivit minutei BNR.

Referitor la evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației va rămâne probabil în acest an deasupra intervalului țintei, peste nivelurile anticipate anterior, pentru ca apoi să revină, dar să se și mențină în jumătatea de sus a intervalului, la valori ușor superioare celor evidențiate în prognoza publicată în Raportul asupra inflației din februarie 2019. Astfel, ea este așteptată să ajungă la 4,2% în decembrie 2019 și la 3,4% la finele orizontului proiecției, față de nivelurile corespunzătoare previzionate anterior, de 3,0%, respectiv 3,1%.

S-a remarcat că relativa înrăutățire a perspectivei pe termen scurt a inflației este atribuibilă în principal acțiunii factorilor pe partea ofertei, care, contrar previziunilor anterioare, a redevenit și va rămâne probabil inflaționistă în 2019, preponderent pe seama evoluțiilor de pe segmentele LFO, tutun și combustibili, dar și ca urmare a impactului one-off al noii taxe impuse sectorului telecom. În acest context, unii membri ai Consiliului au scos în evidență caracterul temporar al plasării ratei anuale a inflației peste limita de sus a intervalului țintei, invocând efectele de bază dezinflaționiste ce se vor manifesta în primele luni din anul viitor - asociate recentelor șocuri adverse pe partea ofertei -, dar și posibile corecții de prețuri pe segmentul legumelor și fructelor. S-a convenit că perspectiva componentelor exogene ale IPC rămâne totuși deosebit de incertă în contextul actual, că măriri peste așteptări sunt posibile, mai cu seamă în cazul prețurilor administrate și în cel al prețurilor unor produse agroalimentare și ale combustibililor - sensibile la mișcările cotațiilor internaționale.

Totodată, s-a arătat că presiunile inflaționiste ale factorilor fundamentali sunt așteptate să crească progresiv de-a lungul orizontului prognozei, și chiar ușor mai evident pe segmentul mai îndepărtat de timp decât în proiecția anterioară, având ca surse probabile poziția ciclică a economiei, ajustarea ascendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt și creșterea susținută a costurilor salariale, precum și ascensiunea dinamicii prețurilor importurilor, inclusiv ca efect al evoluției cursului de schimb al leului.

Pe acest fond, dar și ca urmare a impactului noii taxe asupra tarifelor la telefonie și abonamente radio-TV, rata anuală a inflației CORE2 ajustat este așteptată să urce în primele patru trimestre semnificativ peste valorile prognozate anterior și chiar peste intervalul țintei - la 3,8% în decembrie 2019, față de 3,3%, în prognoza precedentă -, iar apoi să revină și să se mențină marginal sub sau la limita superioară a intervalului, pe un palier ușor superior celui anticipat anterior.

Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că, similar prognozei precedente, ritmul anual al expansiunii economice este așteptat să decelereze în 2019 și 2020, dar să se mențină semnificativ și apoi marginal peste cel potențial - anticipat a fi afectat, la rândul său, de măsurile recent implementate, dar și de declinul anterior al investițiilor, suprapuse deficiențelor structurale persistente ale economiei; perspectiva implică creșterea și rămânerea ulterioară a excedentului de cerere agregată la valori comparabile celor din prognoza anterioară.

Potrivit evaluării membrilor Consiliului, consumul privat își va consolida rolul de cvasi-unic determinant al expansiunii economice, sub impactul stimulativ al creșterii venitului disponibil real, pe seama majorării salariilor - posibil chiar peste așteptări, în contextul tensionat al pieței muncii -, dar și a măririi transferurilor sociale. În schimb, în pofida recentei înviorări a construcțiilor și absorbției fondurilor europene, o redresare evidentă a investițiilor se apreciază a fi improbabilă, date fiind constrângerile venite din construcția programului bugetar, precum și din frecventele măsuri și modificări legislative implementate în ultimii ani, de natură să afecteze profiturile și încrederea companiilor, dar și dinamica investițiilor străine directe. Totodată, conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri rămâne marcată de mari incertitudini.

În minută se menționează că îngrijorătoare a fost considerată perspectiva deteriorării în continuare a exportului net și, implicit, a contului curent, de natură să inducă riscuri la adresa inflației, pe calea cursului de schimb, dar și la adresa sustenabilității creșterii economice. Membrii Consiliului au reiterat că actualul dezechilibru extern - singular în regiune, ca dimensiune și tendință - rezultă din dinamica superioară a absorbției interne în raport cu cea a producției autohtone, precum și din probleme de competitivitate non-preț ale economiei românești, localizate în anumite sectoare de producție. Unii membri ai Consiliului au subliniat că o corecție controlată a acestui dezechilibru reclamă o ajustare bugetară, alături de reforme structurale, care reclamă însă timp.

Conform sursei citate, s-a observat că perspectiva exportului net reflectă și o slăbire a cererii externe, în condițiile decelerării mai pronunțate a creșterii economice în zona euro/UE presupuse de actuala prognoză, fiind evocate și riscurile sporite induse de războiul comercial, dar și avansul peste așteptări consemnat în trimestrul I 2019 de economiile majore, inclusiv de cea a zonei euro. S-au făcut, de asemenea, referiri la conduita probabilă a politicii monetare a BCE și a altor bănci centrale mari, precum și la atitudinea băncilor centrale din regiune, inclusiv în contextul discutării ipotezei privind atenuarea treptată a caracterului acomodativ al condițiilor monetare, înglobată în prognoza actualizată. Unii membri ai Consiliului au notat că presiuni inflaționiste pronunțate există și în alte economii din regiune, pe fondul penuriei de forță de muncă. Dar că în acele economii balanțele externe sunt mai favorabile decât la noi.

În același context s-a reiterat importanța unui dozaj și a unei cadențe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, în vederea ancorării anticipațiilor inflaționiste și a readucerii ratei anuale a inflației în linie cu ținta de inflație, în condiții de protejare a stabilității financiare. Totodată, membrii Consiliului au subliniat necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie; un mix echilibrat de politici este necesar și pentru ajustarea controlată a deficitului de cont curent. În același timp, s-a apreciat că, date fiind condițiile macroeconomice și riscurile interne și externe, un control întărit asupra lichidității de pe piața monetară este esențial.