A fost un gigant al industriei românești, singurul producător de carbid din țară. Ce s-a ales din motorul economic al unui oraș întreg

Ce s-a ales din singurul producător de carbid din țară. Foto: Google Maps
Timp de decenii, combinatul chimic din Târnăveni a reprezentat motorul economic al orașului și unul dintre cele mai importante centre industriale din România. Mii de oameni lucrau pe platforma industrială, iar unitatea era cunoscută inclusiv pentru faptul că era singurul producător de carbid din țară.
Dezvoltarea localității a fost strâns legată de activitatea acestui colos industrial, care a influențat atât economia zonei, cât și viața de zi cu zi a locuitorilor.
Astăzi, imaginea este complet diferită. La marginea orașului din județul Mureș se întind ruinele fostului combinat, iar locul care odinioară concentra o parte importantă a industriei chimice românești a devenit un teren abandonat. Cei peste 20.000 de locuitori ai Târnăveniului trăiesc acum în apropierea unei foste platforme industriale care continuă să ridice probleme de mediu.
Orașul care a crescut odată cu industria chimică
Evoluția Târnăveniului în secolul trecut a fost strâns legată de exploatarea resurselor de gaze naturale și de dezvoltarea industriei care utiliza aceste resurse. Combinatul chimic a devenit principalul angajator al zonei și una dintre cele mai importante unități industriale din regiune.
Ani la rând, mii de persoane și-au desfășurat activitatea pe platforma industrială, iar producția realizată aici avea o importanță strategică pentru economia României. Fabrica era cunoscută în special pentru producția de carbid, fiind singura unitate de acest fel din țară.
De la centru industrial la teren abandonat
După schimbările economice de la începutul anilor ’90, activitatea combinatului a intrat într-un proces continuu de declin. Instalațiile au fost scoase treptat din funcțiune, iar numărul angajaților s-a redus constant de la un an la altul.
În cele din urmă, societățile BICAPA și Carbid Fox, considerate succesoarele fostului combinat, și-au încetat activitatea în anii 2000, punând capăt unei istorii industriale care se întinsese pe parcursul mai multor decenii.
În prezent, fosta platformă industrială ocupă aproximativ 100 de hectare și este transformată într-un teren viran. Chiar dacă fabricile au dispărut, urmele activităților industriale sunt încă vizibile. În zonă se află și acum batalurile rezultate din funcționarea uzinelor, acumulări care conțin deșeuri chimice considerate periculoase și care continuă să reprezinte o problemă pentru comunitatea locală.
Proiectele de ecologizare și planurile pentru viitor
În ultimii ani, speranțele legate de refacerea zonei au fost asociate cu proiectul Mureș Magnesium. Compania a preluat o parte dintre activele fostei societăți BICAPA și a anunțat intenția de a reprocesa deșeurile existente în bataluri, precum și de a contribui la ecologizarea terenurilor afectate de activitățile industriale desfășurate în trecut.
Istoria platformei industriale este prezentată și de compania implicată în proiect.
„În cei aproape 90 de ani de funcționare, până la închiderea din 2001, pe platformă s-au desfășurat numeroase activități de producție chimică: nitrați, îngrășăminte, carbid, sodă caustică și produse ceramice. Tot aici erau rafinate metale prețioase, ca aurul și argintul, sub formă de lingouri”, este scris pe site-ul companiei.
Prețul plătit de oraș pentru dezvoltarea industrială
Deși combinatul a oferit locuri de muncă pentru generații întregi de localnici și a contribuit decisiv la dezvoltarea economică a orașului, activitatea industrială a avut și efecte negative majore asupra mediului.
Poluarea produsă de instalațiile chimice a afectat ani la rând calitatea aerului din Târnăveni, iar problema era documentată inclusiv înainte de 1990. Una dintre cele mai importante surse de poluare era reprezentată de praful rezultat din producția de carbid.
„În oraşul Târnăveni, poluarea atmosferică este produsă de praful de carbid, evacuat în aer de cuptoarele combinatului chimic. În compoziţia acestui praf intră oxidul de calciu şi de magneziu. În urma analizelor efectuate de Laboratorul epidemiologic Tîrnăveni, rezultă că zona cea mai afectată este cea din apropierea combinatului, concentraţia prafului de carbid reducându-se, în general, sub cea maximă admisă în zona centrală şi, mai ales, în zona spitalului”, scria medicul Tokes Bela în 1989.
Astfel, povestea fostului combinat din Târnăveni rămâne una a contrastelor: o platformă care a susținut economia locală timp de decenii și a oferit locuri de muncă pentru mii de oameni, dar care a lăsat în urmă și probleme de mediu resimțite mult timp după dispariția industriei care a făcut celebru orașul.
Citește și:
- 09:28 - Dezastru financiar la CE Oltenia. Compania raportează pierderi record în 2025
- 09:39 - Combinatul Liberty Galați, greu de vândut. Nicio ofertă la prima licitație
- 16:41 - Parteneriat strategic. România și Turcia dezvoltă primul vehicul terestru fără echipaj pentru MApN
- 16:06 - Decizie majoră: Când va fi semnat acordul dintre România și Ucraina privind dronele
Mai multe articole despre
Urmărește știrile Realitatea Financiara și pe Google News














