Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, spurberă orice fărâmă de speranță a românilor privind o eventuală aderare a țării noastre la moneda unică europeană.
Banca Națională a României (BNR) este dispusă să reia demersurile tehnice pentru trecerea la moneda unică, însă realitatea economică actuală blochează orice avans. Guvernatorul Mugur Isărescu a transmis joi un mesaj tranșant: în acest moment, țara noastră nu îndeplinește niciun criteriu de convergență necesar pentru adoptarea monedei euro.
Mai mult, șeful băncii centrale a subliniat că renunțarea la leu nu este o simplă operațiune de schimb valutar, ci un demers profund, cu implicații politice, sociale și economice complexe.
O șansă ratată: Când România era pregătită, dar zona euro tremura
Dezbaterile privind adoptarea monedei unice nu sunt o noutate, BNR susținând activ acest obiectiv în trecut. Până în anul 2018, la sediul BNR funcționa un Comitet de Trecere la Euro, iar pregătirile ajunseseră la stadii extrem de avansate.
„Noi ajunseserăm atunci, în discuțiile din 2011–2012, la detalii de tipul: pe unde să intre mașinile cu numerar în țară, care să fie sucursalele cu depozite mari și unde să așezăm stocul de numerar”, a rememorat guvernatorul BNR.
Potrivit lui Isărescu, România a avut o fereastră de oportunitate în 2014, când criteriile de convergență erau îndeplinite. Din păcate, contextul internațional a fost complet nefavorabil. Criza profundă a datoriilor suverane din Grecia și instabilitatea întregii zone euro au oprit extinderea uniunii monetare. „Atunci se vorbea chiar de dezmembrarea zonei euro, deci nu se punea problema să mai intre o nouă țară”, a explicat acesta.
Cum am pierdut avantajul: Deficite, pandemie și război
Pe plan intern, avantajul obținut în 2014 s-a evaporat rapid. Relaxarea fiscală care a urmat – marcată de reduceri masive de impozite corelate cu o creștere a cheltuielilor bugetare – a condus la o explozie a deficitului. Ulterior, șocurile economice provocate de pandemia de COVID-19 și de războiul din Ucraina au adâncit și mai mult dezechilibrele macroeconomice ale României.
„Nu avem altă alternativă”: Trecerea la euro este obligatorie
Chiar dacă perspectiva pare îndepărtată, Mugur Isărescu a amintit că adoptarea monedei euro nu este opțională. Spre deosebire de state precum Danemarca sau fosta Mare Britanie (înainte de Brexit), care au negociat clauze de opt-out, România și-a asumat trecerea la moneda unică în momentul semnării tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Decizia strategică este deja luată; necunoscuta rămâne doar data la care vom fi pregătiți.
Totuși, guvernatorul a ținut să clarifice că BNR singură nu poate realiza acest obiectiv: Trecerea la euro nu este un schimb facil de monedă. Este un proces politic complicat care se duce până în adâncul societății. Noi putem formula corect parcursul, dar decizia și efortul trebuie asumate de Guvern și Parlament.
Prioritatea zero: Corecția fiscală și disciplina
Întrebat dacă România este pregătită acum pentru acest pas, răspunsul guvernatorului a fost categoric: „Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual”.
Pentru a spera din nou la zona euro, România trebuie mai întâi să realizeze o corecție fiscală severă și să își stabilizeze indicatorii macroeconomici. Doar după ce va bifa din nou condițiile de performanță, țara va trebui să intre în mecanismul cursurilor de schimb (ERM II), unde este obligată să se mențină cel puțin doi ani fără fluctuații majore sau devalorizări.
Din cauza acestor provocări majore și a lipsei de disciplină internă, Mugur Isărescu a evitat să înainteze un nou termen limită pentru adoptarea monedei euro în România.
