Mugur Isărescu avertizează că inflația va urca spre 11% în iunie și cere stabilitate politică

Energia și tensiunile externe inversează trendul prețurilor

Rata inflației a suferit o inversare de trend în luna martie, reluându-și creșterea pe fondul acutizării crizei din Orientul Mijlociu. Componentele energetice – energia electrică, combustibilii și gazele – au avut un rol dual în ultima perioadă: dacă în ultimele luni au ajutat la temperarea prețurilor, acum au devenit principalul motor al reluării creșterii inflației.

Șocul din sectorul energetic tinde să se propage rapid și pe alte piețe conexe. Guvernatorul BNR a atras atenția asupra scumpirilor care bat la ușă în agricultură, prin prisma majorării costurilor la îngrășăminte și materii prime energetice.

Salariile stagnează, iar PIB-ul resimte o contracție

Din perspectiva stabilității prețurilor, evoluția costurilor cu forța de muncă este una „bună”, însă guvernatorul recunoaște că situația este privită diferit de către populație.

„Avem o evoluție bună a costurilor cu forța de muncă din punctul de vedere al controlului inflației, dar nu și din perspectiva populației. Nu este deloc un lucru bun menținerea salariilor pe loc și deteriorarea puterii de cumpărare în raport cu inflația”, a punctat Mugur Isărescu.

Această dinamică ascunde însă o realitate mai dură: o restrângere vizibilă a activității economice, cu un impact extrem de negativ asupra Produsului Intern Brut (PIB).

„Prognozele privind evoluția economiei nu sunt optimiste deloc, dar nu suntem nici într-o zonă extrem de pesimistă”, a nuanțat șeful băncii centrale.

Investițiile cresc, dar depind de banii externi și de politică

O notă pozitivă a raportului o reprezintă traiectoria investițiilor, BNR exprimându-și speranța că acest avans se va menține. Totuși, Isărescu avertizează că proiectele majore depind direct de finanțarea din surse externe și au nevoie, mai mult ca oricând, de continuitate politică. O eventuală criză guvernamentală nu ar face decât să blocheze aceste fluxuri de capital.

La capitolul vești bune, guvernatorul a menționat scăderea deficitului de consum, pe care o consideră „o evoluție relativ bună, dar nu impresionantă”.

Rezervele valutare s-au dublat: BNR nu a ținut cursul euro artificial

Mugur Isărescu a ținut să demonteze speculațiile privind o intervenție forțată a băncii centrale pe piața valutară, oferind ca argument cifrele record din vistieria instituției. În ultimii 5 ani, rezervele BNR au crescut cu 40 de miliarde de euro, practic dublându-se.

„Noi nu am ținut cursul euro artificial și asta se vede clar din evoluția rezervelor! Am intervenit pe piață, într-adevăr, dar în principal pentru a cumpăra valută, nu pentru a o vinde. Spre deosebire de perioada aprilie-mai a anului trecut, intervenția noastră din acest an a fost mult, mult, mult mai mică”, a explicat guvernatorul.

Apel ferm la responsabilitate: „Să avem cat mai repede un guvern”

În finalul prezentării, pe fondul incertitudinilor economice, Guvernatorul BNR a lansat un mesaj direct către clasa politică, cerând instalarea rapidă a unui executiv stabil pentru a nu speria piețele și investitorii.

„Să avem cât mai repede un guvern. De multe ori, în economie, nu doar faptele strică, ci și vorbele”, a conchis Mugur Isărescu.

Prognoză BNR: Vârf de aproape 11% în iunie, urmat de o scădere abruptă în septembrie

Banca centrală a revizuit datele privind evoluția prețurilor pe termen scurt și mediu. Potrivit noilor estimări fundamentate de BNR, rata inflației își va continua parcursul ascendent în următoarele săptămâni, urmând să atingă un prag critic de aproape 11% în luna iunie.

Vestea bună este că acest șoc inflaționist va fi temporar. Modelul de prognoză indică o pantă descendentă accentuată pe parcursul verii, astfel încât în luna septembrie rata inflației este estimată să coboare semnificativ, până la nivelul de 6%.