Polițiștii din penitenciare cer la CCR blocarea legii salarizării

Foto/Arhivă/Inquam
Polițiștii din penitenciare declanșează o revoltă majoră și cer blocarea noii legi a salarizării. Sindicatele din sistemul penitenciar au sesizat oficial Avocatul Poporului, solicitând atacarea actului normativ la Curtea Constituțională (CCR) din cauza inechităților salariale și a discriminării angajaților.
Reforma salarizării bugetarilor riscă să fie blocată înainte de a ajunge în Parlament. Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) a sesizat oficial Avocatul Poporului, solicitând ca proiectul legislativ să fie atacat la Curtea Constituțională a României (CCR). Miza? Legitimitatea Executivului de a elabora un act normativ de o asemenea magnitudine într-un moment de criză politică.
Sindicaliștii acuză Guvernul – demis recent prin moțiune de cenzură și aflat în prezent în regim interimar – că depășește liniile roșii ale Legii Fundamentale prin promovarea unei legi a salarizării „ținute la sertar”.
Acuzații de forțare a Constituției: Ce atribuții are un Guvern demis?
Conform reprezentanților FSANP, situația juridică este fără echivoc: un Cabinet care și-a pierdut mandatul în Parlament nu mai deține legitimitatea politică și constituțională de a creiona politici publice noi. Atât Constituția României, cât și Codul Administrativ limitează strict mandatul unui Executiv interimar la acte administrative de rutină, interzicând inițiativele legislative majore.
„Un Guvern care și-a pierdut mandatul nu mai poate deschide șantierul unei reforme salariale care afectează sute de mii de angajați din sectorul public”, se arată în poziția oficială a federației.
Sindicatele atrag atenția asupra unui artificiu de procedură: Ministerul Muncii promovează în acest moment proiectul sub paravanul unei „consultări tehnice”. În realitate însă, instituția negociază direct grile financiare, procente și principii de reconfigurare a veniturilor cu alte ministere și structuri sindicale. FSANP avertizează că, în cazul în care proiectul va fi însușit ulterior de un grup de parlamentari doar pentru a obține o formă legală de inițiere, substanța legii rămâne viciată de lipsa de legitimitate a autorilor inițiali.
„Constituția nu se suspendă pentru PNRR”
În replică la argumentele guvernamentale privind riscul pierderii tranșelor de bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), liderii sindicali consideră că termenele asumate în fața Bruxelles-ului nu pot justifica încălcarea legilor naționale.
Cosmin Dorobanțu, președintele FSANP, a taxat dur argumentul urgenței financiare. „Constituția și legea nu se suspendă și nu se încalcă, chiar dacă vorbim de sute de milioane de lei din PNRR. Legalitatea, seriozitatea și cinstea nu au un preț”, a punctat Dorobanțu.
Sindicaliștii din închisori se tem de tăieri salariale după 2027
Dincolo de viciile de procedură constituțională, polițiștii de penitenciare reclamă probleme severe de fond în noua arhitectură salarială. Aceștia susțin că reforma pornește cu un „handicap major”, în condițiile în care actuala legislație nu le-a fost aplicată integral, drepturile fiindu-le înghețate succesiv prin ordonanțe de urgență. Se încearcă, practic, „o nouă construcție peste o nedreptate veche”.
Un alt semnal de alarmă major vizează instabilitatea veniturilor pe termen mediu: Mecanismul de calcul: Valoarea de referință salarială nu va mai fi fixă, ci se va stabili anual prin legea bugetului de stat. Imprevizibilitatea din 2028: Dacă pentru anul 2027 indicatorul este fixat la valoarea de 4.100, pentru anii următori nu există garanții legale că pragul nu va fi coborât în cazul unui deficit bugetar accentuat.
Această formulă riscă să transforme salariile polițiștilor de penitenciare într-o variabilă dependentă de conjunctura economică și de deciziile politice anuale, ignorând criterii de bază precum rata inflației, riscul muncii sau evoluția salariului minim pe economie.
Prin demersul înaintat Avocatului Poporului, angajații din penitenciare solicită stoparea de urgență a negocierilor netransparente și reluarea dialogului social într-un cadru stabil, predictibil și, mai ales, în deplină legalitate constituțională.
Citește și:
- 18:00 - Dragoș Pîslaru se duce la Bruxelles ca să-i convingă pe cei din Comisia Europeană că demnitarii nu merită creșteri salariale
- 15:52 - O marca populară de telefoane, acuzată că își ia „comision” din cumpărăturile utilizatorilor
- 13:31 - De la Beirut la București: Ascensiunea controversată a lui Saadeh Hardan
- 12:31 - Legea care interzice vânzarea companiilor de stat a fost adoptată în Parlament
Mai multe articole despre
Urmărește știrile Realitatea Financiara și pe Google News














