Perspectivele economiei românești pentru acest an se mențin rezervate sau chiar în teritoriu negativ, a scris viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, într-o analiză publicată pe blogul Opinii BNR. Inflația, poate cea mai vizibilă componentă a crizei economice, se va menține la un nivel ridicat, iar scăderea deficitului comercial s-a realizat pe seama sărăcirii românilor.
Perspectivele economiei românești rămân negative, avertizează viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu în postarea sa de pe blogul Opinii BNR. După doi ani de avans modest – 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025 – acest an ar putea aduce chiar creștere economică negativă, ceea ce ar însemna intrarea în stagflație, arata bancherul, iar scăderea consumului indică tranziția către un nou model de creștere, în care investițiile, nu consumul și deficitele, vor deveni principalul motor de creștere.
Inflația rămâne ridicată: peste 6% la final de an
Inflația a coborât în vară cu aproape 4 puncte procentuale, de la 10,4% la 6,2%, însă prognozele arată că va rămâne peste 6% la finalul anului, urmând să revină în țintă abia în ultimul trimestru din 2027.
În ceea ce privește inflația și finanțele publice, acesta arată că procesul de consolidare bugetară trebuie să continue și în 2027.
Inflația a intrat recent pe o traiectorie descendentă, prin reducerile ferme din lunile de vară, de circa 4 puncte procentuale, ca efect de bază, de la inflația de 10,4% în iunie la 6,2% în august.
Marinescu subliniază că, în paralel, consolidarea bugetară trebuie să continue, mai ales în condițiile în care datoria publică a depășit 60% din PIB, iar cheltuielile cu dobânzile urcă spre 3% din PIB.
'Deficitul balanței comerciale s-a restrâns, însă mult mai lent decât ne așteptam. Această ajustare survine îndeosebi ca răspuns la reducerea consumului, nu ca urmare a unei creșteri notabile a exporturilor. De fapt, este o corecție a cererii interne, nu un câștig de competitivitate, a menționat viceguvernatorul BNR.
Noul model de dezvoltare: investiții, productivitate, lanțuri locale
Un alte semnal de alar este legat de plafonarea actualul model economic – bazat pe costuri reduse, forță de muncă ieftină și consum. Cosmin Marinescu consideră că acesta „și-a atins limitele”, iar România nu se mai poate prezneta în fața investitorilor occidentali ca o piață cu avantaje de cost.
Viceguvernatorul BNR consideră că varianta de viitor este un model calitativ de creștere, orientat spre productivitate, extinderea lanțurilor locale de producție și investiții în tehnologie și capital uman. Deficitul comercial s-a redus lent, mai ales prin scăderea consumului, nu prin creșterea competitivității.
Analiza oficialului BNR vine cu aproape două zile înainte ca cea de-a treia agenție internațională de rating, Standard & Poor’s, să comunice public rezultatul revizuirii ratingului României. O eventuală retrogradare la nivelul „junk” ar îngreuna și mai mult procesul de revenire economică, mai ales într-un context internațional atât de complex și fragil.
