Uniunea Europeană se pregătește pentru un adevărat război financiar, miza fiind viitorul buget multianual al blocului comunitar. În timp ce marile economii contributoare cer tăieri drastice și o disciplină fiscală mult mai severă, o coaliție de state din care fac parte România, Polonia, Grecia și Portugalia duce o luptă strânsă pentru a bloca reducerea fondurilor de coeziune și a subvențiilor agricole, vitale pentru proiectele lor de dezvoltare.
Discuțiile aprinse de la summitul european din Bruxelles gravitează în jurul viitorului Cadru Financiar Multianual (MFF), instrumentul financiar strategic care va dicta prioritățile și direcțiile de cheltuire a banilor europeni pentru următorul deceniu. Potrivit unei analize Euronews, masa negocierilor a împărțit Uniunea Europeană în două blocuri cu viziuni diametral opuse asupra banilor comuni.
Pe de o parte se situează țările „frugale” din Nordul și Vestul Europei, care pledează ferm pentru o tăiere masivă a cheltuielilor și pentru un control mult mai drastic al bugetului. De cealaltă parte, 16 state membre — printre care și România — s-au reunit în grupul informal „Friends of Cohesion” (Prietenii Coeziunii). Această alianță estică și sudică luptă pentru păstrarea intactă a finanțărilor destinate agriculturii și politicilor de coeziune, considerate esențiale pentru reducerea decalajelor economice dintre regiunile bogate și cele mai puțin dezvoltate ale Uniunii.
Suedia cere austeritate la Bruxelles: „Maximum 1% din venitul național brut”
Presiunea exercitată de statele bogate a fost exprimată public de ministrul suedez pentru Afaceri Europene, Jessica Rosencrantz. Oficialul de la Stockholm a catalogat actuala propunere de buget ca fiind mult prea mare și a cerut o reducere substanțială a acesteia.
Suedia argumentează că Uniunea Europeană ar trebui să își plafoneze bugetul la aproximativ 1% din venitul național brut (VNB) al statelor membre. Conform poziției suedeze, din moment ce guvernele naționale sunt deja forțate să aplice măsuri severe de austeritate și economii la ele acasă, aceeași disciplină fiscală severă trebuie impusă și la nivelul instituțiilor de la Bruxelles.
În replică, tabăra pro-coeziune avertizează că o astfel de reducere bugetară ar bloca proiectele majore de infrastructură regională și ar lăsa programele agricole europene fără resurse vitale.
Ucraina și subvențiile Chinei complică agenda liderilor europeni
Dincolo de disputele financiare interne, agenda summitului de la Bruxelles include și alte dosare geopolitice extrem de grele. Liderii europeni au analizat evoluția războiului din Ucraina și relațiile tensionate cu Federația Rusă, în prezența președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Acesta a luat parte la o secțiune a reuniunii, solicitând liderilor UE o accelerare a negocierilor pentru aderarea țării sale la blocul comunitar.
În paralel, o altă temă majoră de dezbatere a fost competiția economică agresivă cu China. Oficialii europeni caută în prezent instrumente economice și comerciale suplimentare pentru a proteja piața internă în fața importurilor masive de produse chinezești. Aceste mărfuri, considerate masiv subvenționate de Beijing, sunt vândute la prețuri artificial de scăzute, punând în pericol industria europeană.
Un compromis blocat de lunile de negocieri și ciclurile electorale
Deși discuțiile privind viitorul MFF se află abia într-o fază preliminară, prăpastia dintre viziunile statelor membre sugerează că negocierile de la Bruxelles vor fi extrem de dure și se vor întinde pe parcursul mai multor luni.
Oficialii europeni speră totuși să ajungă la un numitor comun înainte ca viitoarele cicluri electorale programate în diverse state membre să politizeze și să complice și mai mult procesul de decizie. Miza este istorică: forma finală a acestui buget va stabili modul în care Europa va finanța dezvoltarea regională, securitatea, agricultura și capacitatea sa de a concura global în următorii ani.
