Eugen Rădulescu, director în Direcţia stabilitate financiară a Băncii Naţionale, lansează un avertisment, adresat în special politicienilor. România plăteşte 0,85% din PIB pentru pensii speciale, iar în doi – trei ani s-ar putea să ajungă la 1,5% din PIB.

„Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă”, a spus Eugen Rădulescu, la prezentarea lucrărilor ‘Stabilitate financiară. Lucrări selectate’ şi ‘Financial stability. Selected works’, publicate în Colecţia „Biblioteca Băncii Naţionale a României – Aniversar 140 de ani’.

El a mai menţionat că anul acesta România trebuie să majoreze cheltuielile militare de la 2% din PIB la 2,5%.

Eugen Rădulescu a vorbit şi despre profitabilitatea băncilor şi a subliniat că abordările în care se îndeamnă la alungarea băncilor pentru că „ne fură banii” sunt „încremenite într-un proiect de acum 40 de ani” şi că pornesc de la faptul că ratele dobânzilor la credite sunt mai ridicate în România decât în ţările occidentale.

„Dacă ne uităm la ultimele cifre, vom vedea că rata medie a randamentului capitalurilor în sistemul bancar este binişor sub nivelul mediu al randamentului capitalului în economia naţională”, a afirmat Rădulescu.

Articolul precedentModificare importantă pentru cei care doresc să-și cumpere VECHIME în muncă
Articolul următorDemers fără precendent al unui jurnalist. Anca Alexandrescu se duce la Parchetul General cu actele privatizării Petrom și cu raportul Curții de Conturi