Semnal de alarmă de la Ministerul Muncii: 50.000 de locuri de muncă și 7.000 de firme „evaporate” din economie în ultimul an

Declarațiile ministrului vin într-un moment în care datele statistice confirmă o tendință de scădere a numărului de salariați activi, în special în sectoarele vulnerabile. Manole a explicat că dispariția celor 7.000 de firme nu reprezintă doar o pierdere statistică, ci o lovitură directă asupra capitalului românesc și a capacității de absorbție a forței de muncă.„Cifrele sunt clare și ne obligă la o analiză onestă: 50.000 de destine profesionale au fost afectate direct. Vorbim despre firme care nu au mai putut susține costurile de operare, de la energie la fiscalitate, și despre angajați care acum depind de sistemele de protecție socială”, a declarat Florin Manole.

Sectoarele cele mai afectate

Conform raportului prezentat, cele mai mari pierderi au fost înregistrate în:

• Industria prelucrătoare: Din cauza costurilor ridicate cu utilitățile și a scăderii comenzilor externe.

• Construcții: Sector care resimte din plin scumpirea materialelor și a creditării.

• Comerțul mic și mijlociu: Unde presiunea marilor retaileri și scăderea puterii de cumpărare a populației au forțat închiderea multor afaceri de familie.

Cauze: Inflația și presiunea fiscală

Ministrul a identificat „furtuna perfectă” care a dus la acest rezultat: o inflație persistentă care a erodat marjele de profit ale IMM-urilor și o politică monetară restrictivă care a scumpit accesul la capital. În plus, instabilitatea geopolitică regională a descurajat investițiile noi care ar fi putut compensa aceste pierderi.

Ce măsuri de urgență au fost propuse

Pentru a stopa această „hemoragie” a locurilor de muncă, Ministerul Muncii propune un pachet de măsuri de sprijin ce include:

1. Subvenționarea locurilor de muncă pentru persoanele trecute de 45 de ani și pentru tinerii aflați la primul job.

2. Scheme de ajutor de stat pentru firmele care își păstrează numărul de angajați în perioade de criză (modelul Kurzarbeit).

3. Simplificarea birocrației pentru accesarea fondurilor europene destinate reconversiei profesionale.

„Nu ne permitem să asistăm pasiv la dezintegrarea sectorului IMM. Statul trebuie să devină un partener, nu un obstacol în calea celor care creează valoare”, a concluzionat ministrul.