România poate solicita bani UE pentru înlocuirea cărbunelui

România trebuie să facă o evaluare a costurilor cu înlocuirea cărbunelui pentru producerea energiei și pentru reconversia industrială și profesională în Gorj și Valea Jiului și să solicite la Bruxelles fonduri europene pentru a realiza această tranziție, în contextul în care Germania și Polonia au cerut câte 40 de miliarde de euro în acest sens.

„Nu este un lucru care se poate realiza mâine dimineață, ci este un lucru de care trebuie să ținem cont, pentru că este una dintre soluțiile de salvare a sistemului energetic național. Din păcate, vedem niște reacții pro cărbune, împotriva cărbunelui, pro hidro, împotriva hidro. Sunt astăzi la cel mai mare summit de energie organizat de Ministerul Energiei din Polonia, la Varșovia, și vreau să vă spun că aceasta este tendința Europei, de a crea, în toate țările, de a veni cu soluții de a mixa producătorii, soluțiile de producere a energiei, pentru că doar așa poți să fii competitiv”, a spus Sorin Boza, directorul general al Complexului Energetic Oltenia.

El a susținut că, în prezent, România nu-și permite să renunțe la CE Oltenia, din punctul de vedere al securității energetice.

„CE Oltenia duce în spate doar această greutate mare venită de pe urma certificatelor de CO2. Nu este vinovat nimeni de această situație, când noi suntem singura companie care plătim acest nivel de CO2. Este, din păcate, una dintre taxele pe care producătorii de energie pe cărbune sunt obligați să le plătească în urma Tratatului de la Paris. Și cei din metalurgie și industria cimentului trebuie să plătească aceste certificate. S-a știut de atunci că această decizie nu poate duce, cu timpul, decât către o închidere a producției de energie pe cărbune”, a arătat el.

Boza a susținut că țările unde se extrage cărbune trebuie să găsească o perioadă de timp în care se poate renunța de tot la această resursă, oferind drept exemplu Germania, care și-a fixat ca țintă anul 2038, și Polonia, care și-a propus anul 2040.

„Așa și România va trebui să identifice o perioadă de timp în care va renunța la cărbune, însă în același timp trebuie să ne gândim la soluții să înlocuim cărbunele, cum venim să facem o reconversie industrială în zonă, pentru că județul Gorj este o zonă monocoloră, o reconversie profesională pentru cei 13.000 de angajați și pentru cei 30.000 de subcontractanți. Pentru că avem suficient timp să facem acest lucru până în anul 2030 sau 2035 sau cât va declara România că-și asumă acest lucru, să venim cu ceva pentru zona respectivă, exact cum procedează celelalte țări din Europa”, a completat el.

Boza a adăugat că acesta este mesajul pe care îl va transmite la summitul la care participă, în cadrul căruia, miercuri, se va semna o declarație comună a tuturor țărilor care produc energie din cărbune și care va fi susținută în fața Comisiei Europene.

El a mai spus că Germania și Polonia au cerut fonduri europene de câte 40 de miliarde de euro fiecare pentru înlocuirea cărbunelui și pentru reconversie industrială.

„Și România ar trebui să facă o evaluare și să spună îmi trebuie… nu știu, hai să zicem 20 de miliarde de euro – că nu suntem la nivelul lor – să investim în zonele monocolore din Gorj și Valea Jiului, astfel încât în 15-20 de ani acolo să nu mai existe exploatări de cărbune”, a subliniat șeful CE Oltenia.

Bulgaria și Spania se pregătesc să facă același lucru. Este o poziție foarte corectă și foarte bună, pe care ar trebui să o aibă și România, și toate țările care au producție de energie pe cărbune, a continuat Boza.

„Europa trebuie să înțeleagă că atunci când cerem ceva, trebuie să și oferim. Este atât de dur acest program de decarbonizare, în condițiile în care doar 8% din emisiile de CO2 sunt din Europa. De ce China, India, Pakistan, SUA, Rusia, Australia nu fac nimic, țări mari care nu și-au impus să închidă niciun producător. Credeți că vom avea un aer mai curat în Europa dacă noi vom închide cărbunele, iar celelalte țări și-l vor menține? Nu cred”, a mai arătat oficialul CE Oltenia.

Ideea fuziunii Hidroelectrica și CE Oltenia a mai fost enunțată tot de secretarul de stat Doru Vișan, în februarie 2019, într-o conferință. La fel ca ideea că UCM Reșița ar trebui să fuzioneze cu Hidroelectrica, ca o secție a HidroServ.

„Structura actuală a producției de energie, monocombustibil, este cea mai păguboasă. Dacă nu atacăm frontal, vom avea la nesfârșit aceleași probleme. (…) Statul este acționar și la Hidroelectrica, și la cărbune. Cea mai bună combinație este cărbunele cu Hidroelectrica, într-o companie nouă”, a spus Vișan, pe 19 februarie.

În replică, Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, prezent la același eveniment, a precizat că măsura reprezintă ajutor de stat și nu va rezolva problema prețului mare al electricității.

„Simplul fapt că eu amestec tehnologiile nu văd de ce ar modifica prețul pieței. Este un wishful thinking că, dacă le punem la un loc, n-o să mai fie prețul mare. Dacă cea mai scumpă tehnologie de care nu mă pot lipsi va fi cărbunele, cum este în momentul de față, tot cărbunele o să-mi dea prețul de închidere în piață, indiferent cum mă joc eu cu companiile. Exceptând cazul în care vreau de fapt să fac subvenționări încrucișate. Și aici am avut rezerve întotdeauna față de proiectul de a combina diferite tehnologii”, a precizat șeful Concurenței.

Chirițoiu a explicat că măsura pe care o are în vedere Ministerul Energiei este considerată ajutor de stat chiar și în cazul în care centralele hidro și cele pe cărbune vor fi unite sub cupola unei singure companii.

„Categoric, nu spune nimeni că o companie trebuie să fie monotehnologică, dacă este eficient pentru ele nu au decât să se dezvolte pas cu pas și acest lucru se întâmplă. Natural se duc în această direcție, dacă are sens economic. Dacă numai vrem să facem un mișmaș, să punem gunoiul sub preș, asta nu cred că este legal, pentru că tot ajutor de stat este. Pentru mine, faptul că muți bani de la compania profitabilă la compania neprofitabilă este ajutor de stat. Iar dacă muți de la centrul de profit, în cadrul companiei integrate, în centrul de pierdere, eu o văd tot ca ajutor de stat. Acest lucru nu va ajuta o iotă la rezolvarea problemelor de legislație europeană”, a precizat reprezentantul Consiliului Concurenței.

În opinia sa, soluția este eficientizarea companiilor. „Să reduci costurile de care nu ai nevoie sau să renunți la tehnologiile care nu sunt necesare. Până la urmă acesta este interesul nostru ca țară. Piața trebuie să-ți spună că, dacă nu ești eficient, mori, asta e”, a arătat Chirițoiu.

CE Oltenia a plătit anul trecut certificate de emisii în valoare de 1,45 miliarde de lei, iar pentru acest an, va plăti 1,6 miliarde de lei.

Sursa: Realitatea Financiară