De ce plătesc cei de la Apele Române chirie de 54.000 de euro pe lună pentru sediul din București?

Administrația Națională „Apele Române” plătește o chirie de 54.000 de euro pentru sediul din București, explicații fiind că, s-a demarat procedura achiziției unui sediu, dar nu s-au primit nicodată banii necesari.

Contractul inițial de închiriere pentru sediul din București a fost încheiat în urmă cu 13 ani și trebuia să se încheie în luna iunie a acestui an. Întrucât nu s-a găsit altă variantă pentru sediu s-a încheiat un noi contract pentru 3 luni, la valoarea de peste 54.000 de euro.

Administrația Națională «Apele Române» își desfășoară activitatea într-un sediu închiriat, în baza unui contract semnat inițial în urmă cu 13 ani. Actuala conducere a fost numită în august 2022, deci la un deceniu după semnarea primului contract de închiriere. Contractul (încheiat la data de 20.06.2022), aflat în prezent în derulare, urma să expire inițial la data de 30.06.2025, având o valoare a chiriei de 10,5 Euro/mp/lună, echivalentul a 43.765 euro/lună”, au transmis, luni, oficialii Apele Române, într-un comunicat de presă.

Potrivit acestora, până la identificarea unei soluții mai bune din punct de vedere financiar, contractul actual de închiriere a fost prelungit pentru 3 luni, valoarea chiriei fiind 13 Euro/mp/Lună (din cauza duratei scurte de timp), iar suma care va fi plătită pentru perioada iulie – septembrie 2025 din surse proprii ANAR este de 54.150 euro/lună.

”Menționăm că în ultimii trei ani (2023-2025), ANAR a inițiat mai multe proceduri de achiziție a unui nou sediu în vederea renunțării la acest spațiu închiriat și relocării personalului angajat, în direcția reducerii cheltuielilor. Sumele necesare achiziției unui nou sediu au fost bugetate în 2023, 2024, dar și în 2025, dar ANAR nu a putut finaliza acest demers din motive obiective”, a transmis compania.

Oficialii acesteia explică faptul că, începând cu august 2023, ANAR a demarat procedura de achiziție a unui sediu propriu. Aceasta a fost blocată însă de Ordonanța de Urgență nr. 90/2023 care a suspendat temporar toate investițiile pentru instituțiile publice.

”După obținerea avizului conform Legii nr. 500/2002, ANAR a reluat în 2024 procesul de achiziție. A fost depusă o singură ofertă, peste plafonul bugetar aprobat. Instituția a inițiat demersuri pentru majorarea valorii estimate, iar în proiectul de buget pe 2025, ANAR a inclus fondurile necesare achiziției. Chiar dacă suma pentru achiziția unui nou sediu a fost inclusă în proiectul de buget din acest an, la solicitarea Ministerului Finanțelor, creditele bugetare și de angajament au fost eliminate, fondurile fiind redistribuite către lucrări de investiții”, a mai transmis instituția citată.

Reprezenranții acesteia anunță că își mențin disponibilitatea de a achiziționa un sediu propriu sau de a se reloca într-un spațiu cu costuri mai reduse.

”Această intenție a fost constant susținută cu documente și propuneri bugetare clare, într-un efort de reducere a cheltuielilor publice și de creștere a eficienței administrative”, se mai arată în comunicatul de presă.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu (USR), a anunțat, luni, că a cerut inventarul clădirilor administrate de instituțiile din subordinea Ministerului Mediului.

”Am cerut această listă pentru că vreau să-mi dau seama dacă există risipă, dacă mai există și la alte instituții hoteluri de patru stele gestionate cu lipsă de profit, precum cel de la Romsilva. Și am cerut lista și dintr-o perspectivă strictă de funcționare, să vedem dacă avem clădiri care pot fi folosite într-un mod mai util”, precizează Diana Buzoianu.

Aceasta a dezvăluit că ANAR, care are 270 de angajați, plătește pentru sediu în centrul Bucureștiului, într-o clădire istorică proprietate privată, suma de 54.000 de euro pe lună.

”În niciun caz nu se poate justifica suma de 54.000 de euro pe lună, e exorbitant, aberant. Cât despre cele 75 de milioane de lei, e frumos să viseze la sediu de 6.000 de metri pătrați, dar ar fi dublu ca suprafață alocată per angajat față de marile companii din România”, a precizat Diana Buzoianu.

Ministrrul Mediului a trimis, săptămâna trecută, Corpul de control la Apele Române pentru a verifica atât schema de personal și modalitatea de efectuare a controalelor în teren, cât și motivele pentru care nu a reușit instituția să atragă fonduri europene.

”Apele Române” aveau la dispoziție prin PNRR peste 350 de milioane de euro pentru diguri, baraje și poldere.

”Bilanțul este însă unul dramatic: 0 km de diguri din peste 400 de km asumați, 0 baraje din 13 pentru care existau fonduri, un singur polder (în curs de realizare) din 13”, a transmis USR, într-un comunicat de presă.