România se bazează masiv pe energia eoliană pentru a acoperi consumul național de electricitate, în contextul în care mai multe centrale energetice majore din țară sunt oprite.
Valul de căldură și indisponibilitatea unor capacități majore de producție pun la încercare Sistemul Energetic Național, însă producția din surse regenerabile reușește să mențină echilibrul pe piața internă.
Producția eoliană compensează avariile și opririle tehnice
Valul de aer cald și seceta prelungită au afectat direct centralele de bază ale țării. Scăderea debitului Dunării a impus oprirea de siguranță a reactoarelor de la Cernavodă, situație suprapusă peste nefuncționarea unor grupuri termoenergetice de la Turceni.
În acest context, condițiile meteo favorabile au permis fermelor eoliene să preia o mare parte din sarcină:
Vârfuri de producție: Centralelor eoliene le-a revenit un rol esențial, generând până la 2.000 MW, cu o medie constantă de aproximativ 1.900 MW în orele serii.
Aportul celorlalte resurse: Pe parcursul zilei, parcurile fotovoltaice acoperă o felie importantă din cerere, în timp ce grupurile pe gaz și cărbune funcționează la capacitate maximă pentru a susține rețeaua.
Consum record pe timp de caniculă și rolul bateriilor de stocare
Ministerul Energiei estimează că nivelul consumului național poate atinge un vârf de 7.000 MW în intervalele de seară, când utilizarea aparatelor de aer condiționat este maximă, iar producția solară se oprește.
Pentru a gestiona aceste momente critice fără a depinde masiv de importuri scumpe, sistemul apelează la capacitățile de stocare. Operatorii care dețin baterii îșiProgramează descărcarea energiei direct pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU), direcționând electricitatea exact în orele cu cea mai mare cerere și cele mai mari prețuri.
Datorită integrării în piața unică europeană, tarifele la energie din România rămân aliniate cu cele din regiune, evitându-se derapajele majore de preț în perioadele de vârf.
