BNR reacționează dur după sancțiunile record din scandalul ROBOR. Banca Centrală cere explicații urgente și acuză confuzii periculoase

Instituția avertizează că decizia autorității de concurență are nevoie de explicații suplimentare pentru a evita apariția unor interpretări eronate, așteptări nerealiste și acuzații care ar putea afecta stabilitatea sistemului financiar. Reacția vine după ce băncile sancționate au anunțat că vor contesta în instanță măsurile dispuse de Consiliul Concurenței.

BNR spune că sunt necesare clarificări urgente

Cele zece instituții participante la calculul ROBOR sunt Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, Banca Comercială Română, BRD Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank NV Amsterdam, OTP Bank România, Raiffeisen Bank și Unicredit Bank.

Referitor la sancțiunile aplicate de Consiliul Concurenței, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a transmis integral:

„Decizia Consiliului Concurenței legată de activitatea bancară pe piața monetară, care vizează o procedură tehnică, greu de înțeles inclusiv de către specialiști, are nevoie de o serie de clarificări pentru a nu genera confuzii suplimentare, așteptări nerealiste sau acuze nefondate cu efecte asupra stabilității financiare”.

BNR subliniază că investigația nu vizează banca centrală

Potrivit reprezentanților instituției, ancheta desfășurată de Consiliul Concurenței nu privește activitatea Băncii Naționale a României în calitatea sa de administrator al sistemului de tranzacționare și de autoritate care stabilește regulile de funcționare ale pieței monetare.

Dan Suciu a explicat:

„În primul rând, trebuie spus că investigația nu se referă în niciun aspect la Banca Națională a României ca administrator al sistemului de tranzacționare și generator de norme și regulamente de funcționare. Cel puțin așa precizează comunicatul Consiliului Concurenței: ‘decizia nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar’. Dar, chiar dacă nu este vizată BNR, o serie de aspecte importante din perspectiva funcției BNR trebuie clarificate, mai ales că în informațiile publice care au precedat atât decizia cât și în comentariile ulterioare au apărut o serie de afirmații neclare și s-au ridicat întrebări legate de investigație”.

Instituția consideră că este necesar ca autoritatea de concurență să ofere detalii suplimentare privind modul în care au fost încălcate prevederile legislației concurențiale și ale normelor europene.

BNR respinge acuzațiile privind cauza creșterii ROBOR

Banca Națională susține că evoluția ROBOR din perioada 2021-2023 nu poate fi pusă pe seama comportamentului băncilor participante la fixing, ci a fost determinată de contextul economic internațional și de valul global de inflație care a impus majorări de dobândă în numeroase state.

Instituția precizează:

„De asemenea clarificări este nevoie în continuare pentru a nu lăsa ca neclarități să genereze atât controverse neîntemeiate, așteptări nerealiste sau, chiar mai grav, efecte asupra stabilității financiare și asupra politicilor de creditare, importante atât pentru persoanele fizice cât și din perspectiva economiei ca atare, prin acuze dincolo de realitatea situației. De exemplu, președintele Consiliului Concurenței, dl. Bogdan Chirițoiu, a precizat că decizia Consiliului (neconfirmată de instanțe) consideră că (eventuala) diferență luată în discuție în ceea ce privește cotația ROBOR este de fracțiuni de procent față de un nivel presupus corect. Cu toate acestea, în diverse intervenții și comentarii din spațiul public, deja și în anumite inițiative legislative se vorbește de diferențe de procente, cu așa zisa motivație că ROBOR ar fi crescut prea mult, prea brusc de la 1,25% la 8,1% în doi ani.

BNR a prezentat de-a lungul timpului, cât și recent, numeroase materiale care arată că, dincolo de faptul că ROBOR variază plus/minus un punct în jurul ratei de politică monetară, creșterea, e drept, spectaculoasă, din acei ani nu poate fi imputată băncilor, cât unei situații complexe generatoare de inflație globală care a impus la rândul ei creșteri de rate de dobândă pentru toate valutele sau monedele regionale.”

Semne de întrebare privind schimbul de informații dintre bănci

În punctul de vedere transmis public, BNR afirmă că sunt necesare explicații detaliate și în privința acuzațiilor referitoare la schimburile de informații considerate strategice și confidențiale între instituțiile bancare.

Instituția transmite integral:

„Dacă, așa cum susține comunicatul Consiliului din 7.06.2026, regulamentul și normele care se aplică la nivelul pieței monetare și procedurii de fixing sunt corecte, iar băncile au respectat aceste prevederi, este nevoie să se arate care sunt aspectele încălcate în Legea Concurenței și legislația internațională, maniera în care au fost nerespectate, cum s-au manifestat și dacă aceste prevederi nu intră până la urmă în conflict cu normele și regulamentele în funcțiune. Altfel, se subînțelege că regulamentul și normele conțin prevederi în contradicție cu legile respective și deci declarația legată de corectitudinea regulamentelor e de neînțeles.

Conform declarațiilor președintelui Consiliului Concurenței, ‘nu spunem că a avut loc un cartel clasic, că băncile s-au întâlnit între ele, s-au hotărât într-o după-amiază care să fie nivelul ROBOR’. Dacă ar fi fost vorba de așa ceva, aceste situații ar fi fost ușor de înțeles de oricine. Dar argumente legate de ‘schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț’ sau de ‘transparența prea mare’ a tranzacțiilor, sunt cel puțin contradictorii fără alte explicații cu declarația citată inițial.

Ar reieși în mod paradoxal că prea multă informație și prea multă transparență sunt considerate elemente care determină un comportament anticoncurențial. Or este cunoscut faptul că tocmai nivelul scăzut de informații și lipsa de transparență sunt considerate elemente care alterează climatul concurențial.

În legătură cu ‘fracțiunile de procent’ evocate de conducerea Consiliului și considerate suspecte în calculul ROBOR ca fiind determinate de comportamente neconcurențiale care au dus indicele la niveluri mai înalte, trebuie clarificat cum s-a făcut această apreciere și care ar fi nivelul ROBOR presupus a fi corect, față de cel publicat? De ce această judecată nu s-ar aplica și pentru scăderea ROBOR – consistentă și îndelungată în anumiți ani în perioada investigată?”

BNR continuă prin a spune că, pe această judecată,‘se poate aprecia că în anumite perioade nivelul ROBOR publicat a fost prea mic față de cel considerat corect’.

Această clarificare este cu atât mai necesară cu cât se acceptă faptul evidențiat prin nivelul cotațiilor, că evoluțiile indicelui se înscriu de regulă în intervalul de plus/minus un procent în jurul dobânzii de politică monetară. Chiar daca legislația permite Consiliului să evite asemenea evaluări, gravitatea deciziilor luate și comunicate cere ca opinia publică să aibă parte de aceste clarificări suplimentare.”

Explicația BNR pentru declarația lui Mugur Isărescu

Instituția a revenit și asupra afirmației făcute de guvernatorul Mugur Isărescu în august 2022, atunci când declara că „băncile au sărit calul în privința ROBOR”.

Potrivit BNR, acea intervenție nu reprezenta o suspiciune privind manipularea pieței, ci un instrument de comunicare folosit în cadrul politicii monetare.

Banca Națională precizează:

„Banca Națională a României a susținut demersul Consiliului Concurenței punând la dispoziție documentele solicitate și explicând pe larg rolul și implicarea Direcției Operațiuni de Piață în administrarea și buna funcționare a pieței monetare (și valutare, acestea fiind strâns legate) în procesul de stabilire al ROBOR (și al cursului valutar).

Monitorizarea pieței monetare și valutare și publicarea nivelurilor de referință ale cursurilor valutare și ale ROBOR/ROBID sunt în atribuțiile acestei direcții. De asemenea, s-a explicat rolul Direcției Supraveghere și modul de intervenție al acesteia, dacă variațiile ROBOR sunt mai mari de plus/minus un punct procentual față de dobânda de politică monetară pentru o perioadă mai consistentă de timp – ceea ce ar indica o disfuncție la nivelul managementului lichidității în bănci și deci posibile probleme prudențiale.

Abaterile de scurtă durată, care fac parte din fluctuațiile pieței, sunt de regulă corectate prin alte instrumente cum sunt cele verbale - care și ele fac parte din inventarul intervenționist de politică monetară (moral suasion) - așa cum s-a întâmplat cu mult prea invocata declarație a Guvernatorului BNR din data de 9 august 2022, ‘băncile au sărit calul în privința ROBOR’.

Aceste clarificări ar trebui să nu mai lase loc speculațiilor că declarația ar fi o dovadă a suspiciunilor BNR în privința pieței monetare! A fost un instrument legitim de reglaj, care a funcționat vizibil, și nimic mai mult!”