România, țara europeană cea mai expusă cutremurelor economice

României îi lipsesc componente vitale pentru prosperitate, consideră un oficial al Băncii Mondiale, care enumeră principalele provocări în calea reformării.

Aflată într-o vizită la Iași, Tatiana Proskuryakova, manager de țară pentru România și Ungaria al Băncii Mondiale, a auzit în mod nemijlocit ceea ce experiementase încă de la venirea în țară, cu patru luni înainte: România are un set divers de provocări și un drum unic spre dezvoltare - de la drumuri mai bune, la instituții mai puternice și la un climat de afaceri mai bun.

"O autostradă care să conecteze Moldova cu Transilvania și cu restul Europei; un sistem educațional care să producă forță de muncă înzestrată cu un mix adecvat de competențe pentru a reuși pe deplin pe piața muncii care este atât de competitivă în zilele noastre; instituții capabile să asigure o predictibilitate a politicilor publice și continuitatea în implementarea obiectivelor de dezvoltare. Toate aceste componente sunt vitale pentru România pe măsură ce această se îndreaptă spre prosperitate și o creștere mai incluzivă", relatează Proskuryakova, pe blogul său de pe site-ul BM, potrivit Agerpres.

Multinaționalele vor absolvenți pregătiți

Companiile mari, multinaționale, care vin să investească în România, au semnalat faptul că sistemul educațional nu produce absolvenți dotați cu competențele necesare pentru a le completa nevoile, crede oficialul instituției internaționale.

"Prin urmare, societățile investesc în reconversia profesională a angajaților lor, constituind parteneriate cu Universitățile și experimentând modalități inovatoare de a oferi tinerilor angajați experiențe 'la locul de muncă', oferindu-le cursuri pentru că aceștia să poată fi mai productivi și mai competenți", a mai scris reprezentanta BM.

Ea a mai scris că, din opiniile adunate prin țară, reiese că România are nevoie de instituții mai puternice pentru a putea promova o agenda de dezvoltare ambițioasă.

"În cadrul întrevederilor pe care le-am avut în această țară, care se bucură de o cultură și o istorie atât de bogate, cu regiuni caracterizate de trăsături distincte, am descoperit 'lozul câstigator', adică o serie de trei provocări pe care le-am regăsit indiferent de locul unde m-am aflat. România își dorește drumuri mai bune pentru a facilita mobilitatea și pentru a atrage investiții. Românii aspiră la un sistem educațional mai bun care poate asigura speranța unui viitor mai luminos pentru toți copii. Și românii își mai doresc și instituții mai puternice care să le ofere servicii publice mai bune și consecvență la nivelul angajamentelor politice care au drept scop progresul general", a scris Proskuryakova.

Ea a amintit de o postare de pe blog a colegului său Donato de Rosa, care arăta că educația care nu ține pasul cu realitățile, infrastructură inadecvată și reglementările incerte constituie provocările principale ale României în față demersurilor de reducere a nivelului de sărăcie și a promovării creșterii sustenabile.

Ameliorarea capitalului uman

"Cercetările noastre sunt în mod clar consecvente cu modul în care românii percep provocările cu care se confruntă zi de zi", a completat șefa BM în România.

Ea a arătat că, pe 19 iunie, Consiliul Directorilor Executivi al Băncii Mondiale a aprobat Cadrul de Parteneriat cu Țară (CPT) pentru România (perioada 2018-2023), care se va axa pe trei piloni principali.

Mai întâi, strategia va sprijini ameliorarea capitalului uman. Cu alte cuvinte, Banca Mondială se va concentra pe abordarea provocărilor cu care se confruntă România în domeniul educației și al sănătății.

În ceea ce privește educația, BM va veni în sprijinul copiilor aparținând comunităților vulnerabile și marginalizate pentru ca și aceștia să se poată bucură de o șansă mai bună de succes în viață.

"83% din școlile românești cu performanțe scăzute se află în mediul rural. Ceea ce nu este corect. Această realitate nefericită limitează șansele în viață a zeci de mii de copii. De asemenea, vom depune eforturi pentru a îmbunătăți legăturile dintre persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și locurile de muncă disponibile, pentru a ne asigura că atât competențele românilor, cât și potențialul acestora, sunt mai bine valorificate", a arătat Proskuryakova.

În al doilea rând, strategia se va concentra pe acordarea de asistență societăților comerciale din România, astfel încât situația acestora să fie îmbunătățită.

București, oraș periculos

Totodată, strategia va consolida gradul de pregătire a României pentru a putea face față dezastrelor naturale și impactului schimbărilor climatice. Deși capacitatea de reacție în fața dezastrelor naturale nu constituie un subiect la care să se gândească de obicei prea mulți oameni, consolidarea acestei capacități la nivelul României are o importantă fundamentală pentru progresul socio-economic al țării și pentru asigurarea mijloacelor de trăi.

"Dintre toate capitalele europene, Bucureștiul este cel mai expus cutremurelor. Mai mult decât atât, inundațiile care se pot produce frecvent în țară și îi afectează în mod disproporționat pe cei mai săraci locuitori ai comunităților rurale, pot genera pierderi de miliarde de dolari. Prin urmare, o Românie mai prosperă este în mod inextricabil legată de o Românie mai rezistentă, a mai scris ea", a subliniat oficialul băncii.

Probleme de infrastructură

La începutul lunii iunie, într-o discuție cu jurnaliștii de la București, Tatiana Proskuryakova afirma că Banca Mondială și Guvernul României au încheiat un acord potrivit căruia instituția financiară va acorda României un sprijin financiar în valoare de până la 400 milioane de euro, în cazul unor calamități naturale.

"Am convenit deja termenii acordului, iar România respectă condițiile impuse de Banca Mondială. Vom propune acordul spre aprobare board-ului Băncii Mondiale la finele acestei luni. Vom pune acești bani deoparte, iar, în cazul unui dezastru, finanțarea va fi accesibilă imediat, la maximum 24 de ore. Este un lucru foarte important pentru România", a spus ea.

Potrivit oficialului Băncii Mondiale, România are o problemă foarte mare legată de infrastructură, în caz de dezastre puternice, precum cutremurele.

Ea a amintit că multe clădiri au bulină roșie, inclusiv cele care găzduiesc serviciile de urgență.

"Este și cazul clădirii care găzduiește Crucea Roșie, care va cădea la un cutremur. Apoi hangarul unde stau elicopterele care ar trebui să intervină de urgență și care a costat milioane de euro, la fel are bulină roșie și se va prăbuși odată cu elicopterele. Astfel că prima operațiune este să reparăm cel puțin infrastructura pentru ajutoarele de urgență", a adăugat Proskuryakova.