România a ignorat avertismentele și trebuie să o facă o corecție de 2 miliarde euro pentru a evita o aterizare bruscă

Comisia Europeană subliniat că România nu a adoptat nicio acțiune ca răspuns la recomandarea din luna iunie a Consiliului UE și recomandă ajustarea deficitului structural de la 0,8% la 1% din PIB, adică aproximativ 2 miliarde de euro care lipsesc din vistierie în acest moment.

Comisia Europeană a publicat astăzi, 21 noiembrie, pachetul de toamnă care lansează Semestrul European 2019. Acesta stabilește prioritățile economice și sociale ale UE pentru anul 2019. Aceastea se bazează pe  Analiza Anuală a Creșterii, măsuri în cadrul Pactului de stabilitate și creștere, avize pentru planuri bugetare, recomandarea privind politica economică a zonei euro, precum și rapoarte privind mecanismul de alertă, ocuparea forței de muncă și supravegherea consolidată.

În luna iunie a acestui an, Consiliul a emis o recomandare României pentru ca țara să realizeze o ajustare structurală anuală de 0,8% din PIB, atât în 2018 cât și în 2019.

Deficitul structural reprezintă un indicator macro care reflectată în special faptul că Produsul Intern Brut (PIB)  nominal este mai mare decât PIB-ul potențial. Cu alte cuvinte există un dezechilibru între politicile economice și cele fiscale și bugetul statului râmăne fără resurse de investiții pentru a contracara o aterizarea brusca a economiei.

În consecință, CE a propus Consiliului să adopte o recomandare revizuită pentru ca țara să își corecteze abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO), se arată într-un comunicat de presă al Executivului comunitar.

În lumina evoluțiilor ulterioare și a faptului că România nu a adoptat măsuri eficace pentru a corecta abaterea semnificativă, Comisia propune o recomandare revizuită privind o ajustare structurală anuală de cel puțin 1% din PIB în 2019.

Deficitul structural a crescut în România de la -0,5% în 2015 la -2,9% în 2016 și se preconizează că va ajunge la -3,3% în 2018, -3,4% în 2019 și -4,7% în 2020, acest nivel al deficitului fiind cel mai ridicat din UE.

Cum evoluează PIB

Comisia Europeană cere Consiliul Uniunii Europene să adopte recomandările specifice de țară iar statelor membre să le implementeze complet și la timp. Miniștrii UE ar urma să discute recomandările specifice de țară înainte ca șefii de stat și de guvern din UE să le sprijine. Este la latitudinea statelor membre să implementeze recomandările prin politicile lor economice și bugetare din 2018-2019.

România ar fi trebuit să răspundă în scris, în mod oficial, până în data de 15 octombrie, recomandărilor Comisiei Europene transmise în luna iune.

Înghețarea salariilor bugetarilor

În context, miercuri, Comisia Europeană a publicat și scrisoarea trimisă la data de 17 octombrie de ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, conținând acțiunile care vor fi realizate de România ca răspuns la recomandarea Consiliului din 18 iunie 2018.

Pentru a asigura un deficit pe cash de 2,58% din PIB în 2019 și a corecta abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO), prin reducerea deficitului structural de la 3,17% din PIB în 2018 la 2,71% din PIB în 2019, autoritățile de la București au în vedere, în 2019, înghețarea salariilor bugetarilor la nivelul din luna decembrie 2018 și înghețarea valorii voucherelor de vacanță pentru bugetari la nivelul din acest an.

De asemenea, numărul de angajați din sectorul public va fi menținut la nivelul din 2018 în timp ce cheltuielile cu investițiile vor fi păstrate la un nivel estimat la 4% din PIB, același cu cel preconizat pentru 2018.

Distribuirea profiturilor companiilor de stat

Pe partea de venituri, principalele măsuri preconizate sunt distribuirea a cel puțin 90% din profiturile nete realizate de companiile de state către bugetul statului sau bugetele locale sub formă de dividende, vânzarea de licențe 5G, care ar urma să aibă loc în cursul lui 2019, cu un impact estimat de 1,3 miliarde lei, menținerea OG 5/2013 privind stabilirea unor măsuri speciale de impozitare a activităților cu caracter de monopol natural din sectorul energiei electrice și gazelor naturale.

De asemenea, sunt menționate următoarele măsuri care vor avea un impact pozitiv asupra îmbunătățirii gradului de colectare a veniturilor, în special a TVA și a accizelor: introducerea caselor de marcat electronice, adoptarea ordonanței de urgență nr. 88/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul insolvenței și a altor acte normative, modernizarea punctelor de trecere a frontierei pentru a reduce evaziunea fiscală și a detecta bunurile de contrabandă prin introducerea unor echipamente de scanare la toate punctele de trecere a frontierei.

Grație acestor măsuri, autoritățile de la București susțin că în 2018, atât deficitul ESA cât și cel pe cash, vor fi în linie cu limita impusă de Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), respectiv 3% din PIB, iar o ajustare semnificativă a deficitului bugetar este programată să înceapă în 2019, când deficitul ESA ar urma să se îmbunătățească cu peste 0,5 puncte procentuale, un ritm care va fi menținut și în 2020. Astfel, deficitul ESA va scădea de la 2,96% din PIB în 2018 la 2,38% din PIB în 2019, 1,82% din PIB în 2020 și 1,35% din PIB în 2021.